Alegeri în Israel: viitorul politic al lui Netanyahu este în joc
Cine îi amenință fotoliul de premier? Israel la urne: un scrutin decisiv pentru destinele politice ale lui Netanyahu Cetățenii israelieni sunt chemați să voteze marți, 27 octombrie, pentru noii…
Cezar TănăsescuPublicat 3 min de citit

Cine îi amenință fotoliul de premier?
Israel la urne: un scrutin decisiv pentru destinele politice ale lui Netanyahu
Cetățenii israelieni sunt chemați să voteze marți, 27 octombrie, pentru noii membri ai Parlamentului, în primul scrutin de după șocul sângeros al atacului Hamas din 2023. Benjamin Netanyahu, cel mai longeviv premier din istoria țării, cu peste 19 ani la putere, se află cu spatele la zid, arată estimările Reuters.
Liderul de la Tel Aviv se luptă direct cu o coaliție unită a opoziției, în timp ce sondajele prefigurează un duel strâns între Likud, alături de aliații de dreapta, și un pol opoziționist format din patru partide.
Niciuna dintre tabere nu pare să aibă însă asigurată majoritatea pentru un guvern stabil.
Vârf de lance al opoziției este Gadi Eisenkot, fostul șef al Statului Major. El conduce partidul de centru Yashar și încearcă să adune sub aceeași umbrelă electoratul profund nemulțumit de cum a fost gestionată criza.
Cota de popularitate a lui Netanyahu a suferit lovituri grele, pe fondul războaielor purtate în Gaza și Iran, al tensiunilor interne și al relațiilor tot mai reci cu o parte a comunității internaționale.
Campania actualului premier mizează totul pe mână de fier în conflicte și pe cartea relației privilegiate cu Donald Trump.
Ce rol joacă sprijinul lui Donald Trump?
Netanyahu a susținut în repetate rânduri că fostul președinte american este pregătit să neutralizeze definitiv amenințarea iraniană, dar numai dacă el însuși rămâne la Palatul de la Ierusalim.
Liderul Likud și-a îndemnat compatrioții să „cântărească” bine declarațiile lui Trump înainte de a ștampila buletinul de vot.
De cealaltă parte, Eisenkot contraatacă dur și îl acuză că își bazează strategia pe frică, minciuni și sperietori, insistând că Washingtonul va colabora oricum cu orice lider ales de israelieni.
Interesant este că ecoul intervențiilor lui Trump nu aduce numaidecât puncte în plus. Un sondaj difuzat de Channel 12 și preluat de The Times of Israel pe 19 octombrie arată că 17% dintre alegători se simt mai degrabă descurajați să-l voteze pe Netanyahu tocmai din cauza asocierii cu liderul de la Washington.
Cât privește dosarul iranian, Eisenkot susține că viitorul executiv va trebui să blocheze Teheranul pe calea bombei nucleare, fie prin forța armelor, fie printr-o soluție diplomatică solidă garantată de SUA.
Pentru a supraviețui la Palatul Victoria și a închega o majoritate, Netanyahu va fi nevoit probabil să apeleze din nou la extremiștii Itamar Ben-Gvir și Bezalel Smotrich, politicieni sancționați deja de mai multe state occidentale pentru retorică considerată instigatoare la violență împotriva palestinienilor. Knessetul are 120 de locuri, iar pragul pentru o majoritate este de minimum 61 de mandate, o misiune complicată de fărâmițarea scenei politice.
Un element imprevizibil rămâne prezența la urne a minorității arabe.
Va înclina minoritatea arabă balanța puterii?
O prezență masivă ar putea propulsa partidele arabe și ar răsturna calculele în favoarea lui Eisenkot.
Deși acesta a exclus o alianță oficială cu formațiunile arabe, analiștii nu exclud scenariul în care acestea ar sprijini din exterior un guvern minoritar condus de fostul general, doar pentru a-l dărâma pe Netanyahu.
În umbra masacrului din 7 octombrie, o mare parte a opoziției vede acest vot drept momentul în care premierul trebuie să dea socoteală pentru gafele uriașe de securitate care au făcut posibilă invazia Hamas — un atac soldat cu aproximativ 1.200 de morți și 251 de ostatici. Ofensiva de represalii din Gaza a lăsat în urmă prăpăd, autoritățile sanitare locale raportând circa 74.000 de morți. Între timp, Israelul a lovit gruparea Hezbollah în Liban și, pe 28 februarie 2026, a pornit, alături de SUA, o operațiune militară directă împotriva Iranului.
Secțiile de vot se deschid la ora 7.00 și se închid la 22.00, ora locală, moment în care posturile TV vor da primele exit-poll-uri.
Rezultatele parțiale sunt așteptate până pe 30 octombrie, iar cele oficiale vor fi validate pe 4 noiembrie. Mai departe, președintele Isaac Herzog va lua la rând liderii partidelor și va încredința mandatul de formare a guvernului politicianului cu cele mai mari șanse. Acesta va avea la dispoziție 42 de zile să bată palma cu aliații.
Dacă negocierile se blochează, se pot testa alte variante sau, în cel mai rău caz, țara s-ar putea îndrepta spre un nou rând de alegeri anticipate.
Până la un deznodământ, Netanyahu rămân la cârmă în calitate de premier interimar.





