Alegeri decisive în Israel: Se apropie finalul erei Netanyahu?

Likud și Yashar: cele mai mari două partide!

Sfârșitul unei ere? Israel se află la un punct de cotă în alegerile de marți

Când cetățenii statului evreu se vor prezenta la urne în ziua de marți, vor fi chemați să răspundă la o întrebare care se repete de mai multe ori în ultimii ani: trebuie ca Benjamin Netanyahu, șeful de guvern cu cel mai lung mandat din istoria țării, să rămână la putere? Fiecare votare recentă a funcționat ca un referendum privind persoana lui Netanyahu.

De această dată, o parte mare a electoratului consideră că miza este mai mare decât oricând anterior: nu se discută doar despre identitatea următorului șef de guvern, ci și despre cursul pe care îl va urma națiunea, subliniază CNN.

Este primul vot național care are loc după asaltul coordonat de Hamas din 7 octombrie 2023, cel mai grav eșec de securitate în istoria Israelului, și după conflictele care au urmat în Gaza, Liban și Iran.

Acești războaie au mobilizat o proporție semnificativă a populației și au adâncit izolarea internațională a țării. Pentru mulți alegători, acest scrutin reprezintă primul prilej de a evalua conduita puterii aflate la cârma în momentul eșecului din 7 octombrie, de a alege cine ar trebui să conducă statul în timp de conflict și cine ar trebui să suporte povara serviciului militar prelungit.

Guvernul condus de Netanyahu, care își încheie mandatul, a fost primul în ultimele decenii care a dus la capăt un ciclu complet de patru ani. Acesta s-a sprijinit pe parteneri din extrema dreaptă și pe formațiuni ultraortodoxe, care au împins țara într-o direcție mai naționalistă și mai religioasă decât oricând anterior.

Netanyahu a devenit primul șef de guvern în funcție trimis în judecată pentru acuzații de corupție, în timp ce echipa sa a promovat o reformă a sistemului judiciar menită să slăbească autoritatea Curții Supreme și a altor instituții care limitează puterea executivului.

Această inițiativă a declanșat proteste de amploare în 2023. Miza votului de marți constă în a stabili dacă Israelul va continua pe linia naționalistă, conservatoare și religioasă sau dacă își va schimba direcția.

Răspunsul nu va fi clar imediat după închiderea secțiilor de votare, din cauza modului în care se formează coalițiile de guvernare în Israel.

Sondajele indică că nici tabara lui Netanyahu, nici opoziția nu vor obține singure majoritatea, ceea ce înseamnă că scrutinul ar putea declanșa o nouă criză politică, în loc să o rezolve.

Cine este în cursa electorală și cine conduce în măsurătorile de opinie? Israelienii votează liste de partid, nu candidați individuali. Într-o societate divizată de naționalitate, religie, etnie și ideologie, acest mecanism duce la o competiție electorală extrem de fragmentată.

Zeci de liste sunt înscrise la fiecare votare, însă doar cele care depășesc pragul electoral de 3,25% obțin mandate și intră în Knesset, parlamentul israelian, care numără 120 de locuri.

În ziua de luni, 36 de partide erau în cursa electorală. Sondajele sugerează că între 11 și 13 formațiuni vor depăși pragul.

Mandatele sunt distribuite printr-un sistem de reprezentare proporțională.

Cele mai mari două partide sunt Likud, formațiunea de dreapta a lui Netanyahu, și Yashar, un nou partid de centru condus de Gadi Eisenkot, fost șef al Statului Major al armatei israeliene, care a devenit principalul său contracandidat. Cel mai recent sondaj realizat de Channel 12 îl plasează pe Eisenkot pe primul loc, cu 23 de mandate, înaintea Likud, cu 21, deși alte institute de sondare prezintă rezultate diferite.

Potrivit estimărilor Channel 14, favorabil lui Netanyahu, Likud ar urma să obțină 30 de mandate, iar Eisenkot aproximativ 20.

Alegătorii arabi pot fi decisivi?

În măsurătorile care îi pun față în față pe cei doi și întreabă alegătorii cine ar fi mai potrivit pentru funcția de premier, Eisenkot s-a menținut constant în avantaj față de Netanyahu.

Totuși, obținerea celui mai mare număr de mandate de către un singur partid nu este suficientă pentru a câștiga alegerile. Un premier are nevoie de 61 de mandate pentru a forma un guvern, iar niciun partid nu a obținut vreodată singur această majoritate. Prin urmare, seara alegerilor clarifică de obicei foarte puține lucruri. Adevărata luptă începe după scrutin, când partidele calculează posibilele alianțe. Acest proces poate dura zile, săptămâni sau chiar luni.

Majoritatea sondajelor estimează că blocul lui Netanyahu, format din Likud, două partide de extremă dreapta conduse de Bezalel Smotrich și Itamar Ben-Gvir și două formațiuni ultraortodoxe, va obține între 49 și 55 de mandate, sub pragul de 61 necesar pentru majoritate.

Opoziția, care pare puternică pe hârtie, este însă profund fragmentată.

În dreapta lui Eisenkot se află partidele conduse de fostul premier Naftali Bennett și de fostul ministru al Apărării Avigdor Liberman, iar în stânga sa se află partidul Democrații, condus de Yair Golan.

Bennett și Liberman nu și-au declarat sprijinul pentru Eisenkot și aspiră, la rândul lor, la funcția de premier. Potrivit măsurătorilor, orice guvern alternativ ar avea probabil nevoie de sprijinul partidelor arabe sau de abținerea acestora de la vot. Mai mulți lideri ai opoziției au exclus însă orice formă de cooperare.

În condițiile în care niciuna dintre tabere nu are o majoritate clară, sunt posibile mai multe scenarii: un blocaj politic, un guvern minoritar, un guvern de uniune națională sau organizarea unor noi alegeri.

Ce factori ar putea influența rezultatul? Întrucât niciunul dintre blocuri nu este creditat cu o victorie clară, esențialul ar putea depinde de diferențele mici: care dintre partidele mai mici depășesc pragul electoral de 3,25% și câte voturi sunt acordate formațiunilor care nu reușesc să îl atingă, voturi care, în practică, nu se mai reflectă în reprezentarea parlamentară.

Prezența la vot este importantă, deoarece câteva mii de voturi pot decide dacă un partid dispare complet de pe scena parlamentară, intră în Knesset sau ajunge chiar să dețină rolul decisiv în deblocarea negocierilor dintre cele două tabere și în redesenarea hărții politice.

Participarea alegătorilor arabi ar putea fi decisivă. Cetățenii palestinieni ai Israelului, care reprezintă aproximativ 20% din populația țării, au participat în mod tradițional la vot într-o proporție mai mică decât media națională. La alegerile din 2022, prezența la vot în rândul alegătorilor arabi a fost de 53,2%, în timp ce participarea generală a ajuns la 70,6%. De această dată, institutele de sondare estimează că participarea alegătorilor arabi va depăși 60%. Acest lucru ar ridica numărul total de voturi necesare pentru depășirea pragului electoral și ar îngreuna accesul partidelor mici în Parlament. Coaliția lui Netanyahu are mai multe partide mici care riscă să nu intre în Knesset.

Un alt element care atrage atenția este situația israelienilor care trăiesc în străinătate. Israelul nu permite votul din afara țării, cu excepția personalului diplomatic, iar datele oficiale sugerează că peste 11% dintre cei 7,3 milioane de alegători eligibili, adică aproximativ 810.000 de persoane, locuiesc în afara țării.

Mii de israelieni intenționează să se întoarcă în țară cu avionul pentru a vota personal, iar numărul lor ar putea influența rezultatul scrutinului.

Pentru ce votează israelienii? Într-o țară care a trecut prin ani de război, securitatea și asumarea responsabilității pentru eșecurile din trecut reprezintă factori electorali importanți.

Totuși, măsurătorile sugerează că și costul vieții este una dintre principalele preocupări ale alegătorilor, în special ale celor tineri. Potrivit celui mai recent sondaj Channel 12, 21% dintre israelieni consideră economia și costul vieții drept principalele priorități pentru alegerile care urmează.

Acestea sunt urmate de problema recrutării ultraortodocșilor în armată, menționată de 17% dintre respondenți, de eșecul din 7 octombrie, indicat de 14%, și de războiul cu Iranul, menționat de 10%.

Prioritățile diferă semnificativ în funcție de orientarea politică. În rândul alegătorilor coaliției lui Netanyahu, războiul cu Iranul ocupă primul loc, fiind menționat de 21%. În rândul alegătorilor opoziției, principalul subiect este eșecul din 7 octombrie, indicat de 28%. Un sondaj realizat în septembrie de centrul de cercetare Achord al Universității Ebraice a arătat că 58% dintre alegătorii cu vârste între 22 și 34 de ani consideră că prețurile ridicate și costurile locuințelor le vor influența votul, în timp ce 36% au indicat problemele de securitate.

În pofida acestor cifre, economia nu a reprezentat o temă centrală a campaniei electorale până în acest weekend, când Netanyahu a adus-o în prim-plan.