Impas politic în Israel: Netanyahu pierde majoritatea și flutură amenințarea la adresa Iranului

Cine trage sforile în noul parlament?

Israelul se află din nou în fața unei adânci incertitudini politice, după ce primele date de la urne arată că nici tabăra premierului Benjamin Netanyahu și nici cea a principalului său rival, generalul în rezervă Gadi Eisenkot, nu au reușit să obțină majoritatea necesară în Knesset. Împărțirea extrem de strânsă a puterilor deschide calea unor negocieri grele și de durată.

Potrivit datelor furnizate de Reuters și preluate de televiziunile Kan 11 și Channel 13, sondajele de la ieșirea de la urne indică o paritate de 51 de mandate între cele două mari blocuri politice. De cealaltă parte, Channel 12 vede un ușor avantaj pentru coaliția lui Netanyahu, creditată cu 52 de mandate, în timp ce opoziția ar avea 49. Matematic, pentru a da un guvern, o alianță are nevoie de cel puțin 61 de voturi din totalul celor 120 de locuri. Între timp, numărătoarea oficială este în plină desfășurare.

Prins între corzi, Netanyahu a cerut deja, într-un discurs matinal rostit la sediul Likud din Ierusalim, formarea unui „guvern național puternic, de dreapta”. Liderul de la Tel Aviv a mizat pe cartea securității și a fluturat posibilitatea unei noi ofensive militare împotriva Iranului, pusă la cale alături de SUA.

„Israelul se află în fața unei oportunități istorice unice, alături de partenerul nostru, președintele Trump, de a elimina odată pentru totdeauna amenințarea existențială reprezentată de Iran”, a punctat premierul.

Va ceda oare putere opoziția sau urmează un nou șoc la urne?

Reacția opoziției a venit însă prompt, Eisenkot acuzându-l că speculează cinic criza de securitate în scopuri electorale.

Fostul șef al armatei și lider al formațiunii Yashar susține că israelienii i-au dat un vot de blam lui Netanyahu și i-a cerut deschis să se retragă, pretinzând că este pregătit să preia el însăși frânele țării. „Netanyahu este acum un premier interimar, fără mandat și fără încrederea poporului”, a tunat Eisenkot, lansând un apel către serviciile de securitate să nu lase interesele politice să calce în picioare interesul național.

Totodată, el a respins ideea unui nou rând de alegeri, considerând-o o eroare gravă în fața unei prezențe masive la urne.

O piesă-cheie în acest puzzle complicat o reprezintă formațiunile arabe care, conform estimărilor din Jerusalem Post, ar putea obține între 18 și 19 mandate.

Deși ar putea înclina decisiv balanța împotriva lui Netanyahu, alianța cu partidele arabe este practic exclusă de liderul opoziției, lăsând deschisă doar calea unui eventual guvern minoritar susținut din exterior, o variantă menționată de Associated Press.

Va reuși președintele Herzog să deblocheze criza?

Cu o prezență la vot de 77,7% — cea mai ridicată din ultimii peste 20 de ani și cu șapte procente peste nivelul din 2022 —, electoratul a trimis un semnal clar de mobilizare, consemnează Comisia Electorală Centrală. Rezultatele finale sunt așteptate spre sfârșitul săptămânii, moment în care președintele Isaac Herzog va începe consultările cu partidele pentru desemnarea politicianului însărcinat cu formarea guvernului.

Candidatul desemnat va avea la dispoziție cel mult șase săptămâni pentru a coagula o majoritate stabilă. Dacă negocierile eșuează, Israelul s-ar putea întoarce din nou la urne.

Până la deznodământ, Netanyahu rămâne la cârma unui executiv interimar.

Scrutinul de acum a marcat primul test electoral de la sângeroasele atacuri Hamas din 7 octombrie 2023 și de la declanșarea conflictelor regionale, punând la încercare reziliența politică a unui lider care a condus Israelul în cea mai mare parte a ultimelor două decenii, fiind frecvent pus la zid pentru breșele majore de securitate de la începutul războiului.