Nicușor Dan: Rusia vizează escaladarea războiului și provocarea țărilor europene

Nepregătiți pentru războiul hibrid?

Nicușor Dan a subliniat că Moscova urmărește o creștere a intensității conflictului, având ca țintă provocarea directă a națiunilor din Vest. Șeful statului și-a exprimat acordul total cu poziția cancelarului german, Friedrich Merz, care susține că Europa percepe greșit gravitatea amenințării de la est.

Liderul de la Cotroceni a menționat că, deși șefii de stat europeni își aliniază punctele de vedere în Consiliul European, riscul actual nu se rezumă doar la confruntarea clasică din Ucraina.

Pe lângă agresivitatea rusă și consecințele neintenționate – cum ar fi căderea dronelor pe solul românesc –, statele europene se luptă cu un tip de conflict hibrid, marcat de lovituri cibernetice, acte de sabotaj și campanii sistematice de dezinformare. Președintele a recunoscut că structurile de apărare nu erau suficient de pregătite pentru un asemenea război modern.

Atacuri deliberate în Marea Neagră?

Există o diferență semnificativă între incidente observate pe Dunăre și cele din Marea Neagră, a explicat el. Acum un an și jumătate, când rușii au început bombardarea porturilor ucrainene de la Dunăre, aparatele fără pilot au început să treacă granița României, multe ajungând accidental pe teritoriul nostru după ce ieșeau din traiectorie.

Situația din Marea Neagră este însă fundamental diferită.

Nicușor Dan a argumentat că nu vorbim despre un simplu incident, ci despre o acțiune calculată: într-un spațiu atât de vast, o dronă nu poate lovi o navă decât dacă aceasta a fost identificată și trasată ca țintă. Aceste manevre fac parte dintr-o strategie mai amplă prin care Rusia încearcă să extindă războiul și să testeze reacția partenerilor europeni.

Ce arată cifrele oficiale?

Deși România a plasat comenzi pentru capabilități militare prin programul european SAFE, livrarea cere timp.

Pentru a acoperi această tranziție, autoritățile au cerut partenerilor NATO echipamente temporare.

O astfel de metodologie a fost utilizată și când dronele activau la granița dunăreană, iar unii aliați au oferit deja ajutor, abordare continuată și în prezent.

Pericol iminent în Marea Neagră!

Datele publicate de Bloomberg, bazate pe informații oficiale ale României, relevă că s-au înregistrat 164 de atacuri în imediata apropiere a graniței, avioanele de luptă au decolat de urgență în 112 situații și au fost constatate 54 de incursiuni neautorizate. În plus, au fost distruse 6 drone, iar 81 de incidente au implicat identificarea de drone sau fragmente prăbușite. Întrebat când aceste evenimente vor justifica declanșarea Articolului 5, șeful statului nu a înaintat un număr exact, punând accentul pe prevenirea unei spirale a tensiunilor.

România menține consultările în cadrul NATO, frecvența lor fiind ajustabilă după severitatea situației, iar țara dispune acum de o dotare mai bună. Mesajul transmis de București este clar: evitarea escaladării, menținerea liniștii și neutralizarea dronelor care pătrund pe teritoriul nostru, fără a renunța însă la sprijinul acordat Ucrainei.

Contextul acestor declarații este marcat de intensificarea loviturilor asupra flotei comerciale din Marea Neagră, chiar lângă apele teritoriale ale României și Bulgariei. În ultimele două săptămâni, cel puțin șapte vase comerciale au fost atinse, iar circa 30 de marinari au fost declarați morți sau dispăruți. România accelerează dezvoltarea infrastructurii de supraveghere maritimă și a sistemelor de neutralizare a minelor, beneficiind de o alocare de 16,68 miliarde de euro din programul SAFE pentru investiții în apărare.