Trump și Putin riscă să decidă singuri viitorul Europei
Se va lăsa Kremlinul intimidat de Europa? Tensiunea diplomatică din Europa atinge cote maxime, în timp ce pe scenă se conturează un scenariu sumbru: Donald Trump și Vladimir Putin ar putea hotărî…
Petru SârbuPublicat 3 min de citit

Se va lăsa Kremlinul intimidat de Europa?
Tensiunea diplomatică din Europa atinge cote maxime, în timp ce pe scenă se conturează un scenariu sumbru: Donald Trump și Vladimir Putin ar putea hotărî singuri destinul securității continentale. Această perspectivă a băgat în corzi capitalele europene, care caută disperate un lider capabil să negocieze direct cu Moscova. Planul este însă blocat din fașă de lipsa unei poziții comune între statele membre. O analiză recentă a New Eurasian Strategies Centre scoate la iveală neînțelegeri uriașe privind agenda discuțiilor și cine anume ar trebui să conducă negocierile.
Imediat după o discuție telefonică între Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre, Kremlinul a tăiat-o scurt: nu are nevoie de intermediari europeni. Iuri Ușakov, consilierul pentru politică externă al lui Vladimir Putin, le-a transmis ironic europenilor că sunt liberi să vină la Abu Dhabi „dacă își cumpără bilete”, dar că accesul la masa negocierilor le va fi interzis.
O asemenea atitudine batjocoritoare arată clar cum subestimează Moscova capacitatea bătrânului continent de a-și apăra interesele și de a acționa independent, dincolo de sprijinul acordat Ucrainei.
Fără un front unit, Europa riscă să fie pur și simplu ștearsă de pe harta negocierilor. La fel ca Kievul, riscă să-și vadă interesele călcate în picioare de dragul unui acord de pace impus de alții.
Cât va dura noua febră diplomatică?
Revenirea lui Donald Trump în ecuație a redeschis dosarul ucrainean și a pornit tăvălugul diplomatic. Moscova, Kievul și Bruxelles-ul încearcă acum să nu intre în coliziune frontală cu liderul de la Casa Albă, arătându-se deschise la dialog.
Doar că reluarea discuțiilor nu înseamnă că pacea e după colț.
Moscova mizează pe ipoteza că Trump și-ar putea muta rapid atenția de la Ucraina dacă SUA reiau acțiunile militare împotriva Iranului. Într-un asemenea scenariu, actualul dans diplomatic ar fi doar o chestiune de timp. Chiar și așa, Kremlinul vrea să profite la maximum de fereastra asta de oportunitate.
Speră să smulgă concesii majore — fie sub formă de acorduri comerciale avantajoase în schimbul ridicării sancțiunilor americane, fie prin tăierea sprijinului militar și informativ pe care SUA îl acordă Ucrainei.
E puțin probabil ca Moscova să bată palma pentru un acord final privind Ucraina mai devreme de sfârșitul primăverii lui 2027. Două elemente sunt cheie pentru a-și întări poziția până atunci.
Va rezista frontul european până în 2027?
În primul rând, rușii mizează pe ofensiva de iarnă și pe bombardamentele necruțătoare asupra infrastructurii energetice a Ucrainei, menite să frângă rezistența Kievului. În al doilea rând, Moscova urmărește cu sufletul la gură alegerile din Europa, în special cursa prezidențială din Franța.
Putin e convins că o victorie a partidului de extremă dreapta Adunarea Națională ar da Peste cap politica Franței față de Rusia și Ucraina.
O astfel de turnură ar fărâmița unitatea Uniunii Europene în privința sancțiunilor și a sprijinului pentru Kiev. Cum ambele variante sunt pe masă, Kremlinul noului țar are zero motive să lase ștacheta mai jos.
Putin pare gata să înghită costurile economice tot mai mari ale războiului, mizând pe faptul că Rusia își va menține mușchii militari în timp ce influența sa politică crește.





