România și Bulgaria propun un centru european de securitate maritimă în Marea Neagră

Cât de gravă e situația?

Europa își consolidează apărarea maritimă în Marea Neagră prin un hub nou de schimb de informații

În contextul unei escaladări a tensiunilor în Marea Neagră, România și Bulgaria au pus pe masă o inițiativă majoră: crearea unui centru european dedicat securității maritime. Proiectul, susținut de Uniunea Europeană, vizează nu doar coordonarea eforturilor de supraveghere, ci și integrarea partenerilor regionali, inclusiv a Republicii Moldova, a Ucrainei și a Turciei.

Deși Kievul și Ankara au un rol central în arhitectura de securitate a mării, Chișinăul, deși nu deține o linie de coastă pe Marea Neagră, are un acces vital la navigația maritimă prin fluviul Dunăre și prin portul Giurgiulești, unde autoritățile moldovenești efectuează controale ale navelor străine.

Bilanțul recent al amenințărilor este îngrijorant.

Ce este, de fapt, acest centru?

Kaja Kallas, înaltă reprezentantă pentru afaceri externe și politică de securitate a UE, a prezentat în fața Parlamentului European, la 20 octombrie 2026, datele privind șase incidente care au vizat navigația comercială într-un interval de doar zece zile.

Aceste atacuri, atribuite probabil drone-urilor rusești, au pus în pericol atât navele comerciale, cât și echipajele lor. Această situație a accelerat procesul de creare a mecanismului comun de partajare a informațiilor.

Conceptul propus de București și Sofia nu este o structură de comandament militar, ci o rețea de cooperare cu conducere civilă.

Scopul este de a aduna date din diverse sisteme de supraveghere pentru a permite autorităților naționale să identifice rapid pericolele maritime. Obiectivele includ protejarea infrastructurii critice, monitorizarea traficului naval și evaluarea riscurilor pentru mediul marin. Centrul va lucra în strânsă colaborare cu structuri regionale existente, printre care se numără și centrul ucrainean de securitate maritimă din Odesa.

Cine are acces la datele europene?

Un punct critic al discuțiilor este accesul la sistemele europene de partajare a datelor. Common Information Sharing Environment (CISE), coordonat de Agenția Europeană pentru Siguranță Maritimă (EMSA), funcționează de la iulie 2024. Acesta permite schimbul de informații între autoritățile de navigație, controlul frontierelor, vămile, protecția mediului și apărarea. Totuși, conform documentelor oficiale, CISE este deschis, deocamdată, exclusiv statelor membre ale Uniunii.

„Deocamdată, CISE este deschis doar statelor membre,” se precizează în rapoartele europene.

Documentele publice nu clarifică prin ce mecanism ar putea participa instituțiile din Republica Moldova la acest schimb de date. Spre deosebire de Ucraina și Turcia, care au acces direct la Marea Neagră, Moldova depinde de coridorul fluvial al Dunării pentru accesul la navigația maritimă.

Ce s-a semnat recent?

În septembrie, Piers Cazalet, director la Secretariatul Internațional al NATO, a subliniat într-un interviu că întărirea capacităților de supraveghere și apărare aeriană ale Republicii Moldova ar avea un impact direct și asupra securității României. Deși declarația se referea la cooperarea NATO, ea subliniază legătura strategică dintre cele două state în zona Mării Negre.

La 8 iulie 2026, România, Bulgaria și Turcia au semnat un amendament care extinde misiunea grupului operativ MCM Black Sea, dedicat combaterii minelor marine, pentru a include și protecția infrastructurii critice submarine. Deși viitorul centru european are un mandat distinct, orientat spre supraveghere și schimbul de informații, nu spre execuția de operațiuni militare, el se va bazează pe infrastructuri existente.

O ședință importantă a avut loc la Școala Navală Superioară „N. Y. Vaptsarov” din Varna, între 1 și 2 octombrie 2026. La acest forum, organizat de Serviciul European de Acțiune Externă și de Academia Navală bulgară, s-au adunat experți din Republica Moldova, România, Turcia, Ucraina și state membre UE din zona Mării Baltice.

Discuțiile au vizat amenințările hibride, protejarea infrastructurii maritime și gestionarea urgențelor.

Ce se întâmplă la Giurgiulești?

În paralel, la Giurgiulești, Republica Moldova a început, de la 31 ianuarie 2026, să efectueze controale ale statului port asupra navelor sub pavilion străin. Până la 16 iunie, Agenția Navală a raportat 16 inspecții, dintre care două au dus la reținerea navelor din cauza deficiențelor majore de siguranță.

Aceste rețineri au avut loc în Portul de Pasageri și Mărfuri, nu în Portul Internațional Liber.

În iulie, Agenția Navală a anunțat că Republica Moldova nu mai apare pe lista neagră a Memorandumului de la Paris privind controlul statului port.

Această schimbare este legată de reformele din sectorul naval. În perioada 2022–2024, pavilionul moldovenesc a înregistrat 32 de inspecții și zece rețineri. Însă, în clasificarea pentru 2023–2025, Moldova nu mai este listată, deoarece registrul național conține, din 2022, doar nave de navigație interioară.