Iranul amenință bazele americane din România, Cipru, Grecia și Albania

Comandanții iranieni schimbă doctrina de acțiune!

Teheranul țintește infrastructura militară americană în Europa: Cipru, Grecia, România, Albania și altele

În contextul unui posibil reîncepere a ostilităților cu Statele Unite, autoritățile militare din Iran au lansat o serie de avertismente directe, identificând ca potențiale obiective de lovituri bazele americane situate pe teritoriul european. Mass-media conservatoare din Teheran a enumerat explicit locațiile vizate: bazele din Cipru, Grecia, România, Albania, Italia și Regatul Unit, la care se adaugă baza comună americană-britanică de pe insula Diego Garcia, aflată în Oceanul Indian.

Această declarație vine în urma unei directive atribuite liderului suprem Mojtaba Khamenei, emisă în ziua de sâmbătă.

Conform acestei directive, forțele armate iraniene au primit ordinul să se pregătescă pentru o răspuns fără limite geografice, extinzând astfel lista țintelor americane și israeliene dincolo de spațiul tradițional al conflictului.

Comandanții militari iranieni subliniază o schimbare în doctrina de acțiune. Mohammad Akraminia, purtătorul de cuvânt al armatei, a explicat că dacă va avea loc un nou atac american, geografia conflictului se va extinde dincolo de zona de Asia de Vest.

El a menționat că în confruntările anterioare, războiul s-a limitat la teritoriile ocupate și bazele din regiune, dar o nouă rundă de lupte ar putea acoperi o arie mult mai largă.

Ghassem Ghorayshi, un comandant superior al forțelor Basij, a adăugat că limitele anterioare privind raza de acțiune a rachetelor și selecția țintelor erau rezultatul deciziilor luate sub conducerea fostului lider suprem Ali Khamenei.

Din acest moment, a precizat Ghorayshi, forțele armate nu vor mai fi supuse restricțiilor legate de amploarea operațiunilor cu rachete.

Presa iraniană a adâncit analiza prin articole dedicate infrastructurii militare americane

Presa iraniană a adâncit analiza prin articole dedicate infrastructurii militare americane în Europa. Cotidianul Hamshahri a explorat posibilitatea de a lovi baze aeriene, centre logistice și facilități de sprijin pe continent. Ziarul a citat speculații conform cărora rachetele iraniene ar putea acoperi distanțe de 4.000 până la 5.000 de kilometri, depășind astfel limita de aproximativ 2.000 de kilometri considerată anterior ca o constrângere autoimpusă.

Cu toate acestea, analizele privind această extindere a razelor rămân subiect de dezbatere, deoarece capacitatea teoretică de a ajunge mai departe nu garantează neapărat precizia sau eficacitatea operațională a loviturilor.

Pe plan parlamentar, tonul este la fel de ferm. Hassan Ghashghavi, purtătorul de cuvânt al Comisiei pentru Securitate Națională și Politică Externă, a avertizat că un nou conflict ar fi considerabil mai amplu decât rundele anterioare de 12 zile și 40 de zile.

„Nu doresc să folosesc expresia Al Treilea Război Mondial, dar amploarea geografică a războiului ar fi comparabilă cu cea din cel de-al Treilea Război Mondial”, a declarat el.

Ghashghavi a sugerat, de asemenea, că represaliile ar putea ținta infrastructura civilă, afectând viața cotidiană în țările implicate în atacuri, cu o logică de reciprocitate: dacă inamicii lasă populația în întuneric, Iranul ar trebui să facă același lucru.

În paralel cu amenințările militare, Teheranul a reînnoit cerințele sale în cadrul negocierilor de pace. Președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că Iranul a transmis un „răspuns ferm și rațional” către Washington și că responsabilitatea de a preveni escaladarea este acum pe umerii SUA.

Ali Abdollahi, șeful forțelor armate, a prezentat cinci condiții esențiale pentru o securitate regională stabilă: încetarea completă a luptelor pe toate fronturile, cu accent pe Liban și Gaza; ridicarea sancțiunilor și eliberarea activelor înghețate; achitarea despăgubirilor de război; recunoașterea suveranității iraniene asupra Strâmtorii Hormuz; și asigurări împotriva noilor agresiuni într-un nou cadru de securitate.

Aceste cerințe se inscriu în eforturile diplomatice mediate de Qatar și alți intermediari, deși un oficial de rang înalt a recunoscut marți, într-un interviu pentru Reuters, că cele două părți sunt încă departe de un acord.