Putin a ținut o oră și jumătate de monolog cu Stubb și Støre
Câte a durat conversația? Diplomația nordică traversează o perioadă agitată. Mette Frederiksen, șefa guvernului danez, a reacționat cu o rezervă desăvârșită la gestul lui Alexander Stubb și Jonas…
Mădălina GhermanPublicat 3 min de citit

Câte a durat conversația?
Diplomația nordică traversează o perioadă agitată. Mette Frederiksen, șefa guvernului danez, a reacționat cu o rezervă desăvârșită la gestul lui Alexander Stubb și Jonas Gahr Støre.
Cei doi lideri au inițiat un apel telefonic direct cu Vladimir Putin, o mișcare care a stârnit dezbateri aprinse privind coerența poziției europene.
În timp ce Germania, Franța și Regatul Unit coordonează eforturile diplomatice, un diplomat european a avertizat că negocierile bilaterale separate cu Moscova riscă să erodeze frontul unitar al continentului, slăbind poziția colectivă a Europei.
Evenimentul central a avut loc pe 27 octombrie. Președintele finlandez și premierul norvegian au contactat liderul de la Kremlin.
Ce a spus Putin despre istorie?
Deși se preconiza un dialog scurt, de aproximativ 30 de minute, conversația s-a prelungit neașteptat până la o oră și jumătate.
Conform sursei din Financial Times, Putin a folosit acest timp extins pentru a expune, fără nicio întrerupere din partea gazdelor, o analiză detaliată a istoriei slavilor.
Stubb și Støre au rămas tăcuți. Nu din lipsă de răspuns, ci pentru a evalua sinceritatea lui Putin în vederea unui viitor dialog european.
Narativul istoric prezentat de Putin se concentra pe rădăcinile conflictului ucrainean, pe care le plasa în epoca medievală. Deși detaliile exacte ale acestei teze nu sunt complet clare din raportaje, reacția imediată a fost una de negare din partea Oslo și Helsinki. Jonas Gahr Støre a declarat că informația din FT este „incorectă” și a solicitat corectarea, argumentând că, ca parte directă a conversației, ei cunosc adevărul. Guvernul finlandez a confirmat că a trimis o cerere similară către publicația britanică. Cu toate acestea, redacția Financial Times a refuzat să retragă sau să modifice textul, declarând că se menține publicarea inițială.
Cine a criticat inițiativa?
Această divergență de opinii a adâncit diviziunea în Europa, conform analizei The Telegraph.
Publicația britanică a precizat că nici Stubb, nici Støre nu au consultat alți șefi de stat europeni înainte de a iniția apelul. Această mișcare unilaterală a fost văzută cu scepticism de către colegii lor scandinavi.
Ulf Kristersson, șeful guvernului suedez, a subliniat că soluția pentru pacea în Ucraina trebuie să se bazeze pe forță, nu pe încercarea de a se împăca cu Moscova.
Cum a reacționat Kremlinul?
În Moscova, reacția a fost una de satisfacție.
Andrei Ușakov, consilierul prezidențial, a afirmat că Putin va răspunde întotdeauna la orice apel viitor din partea liderilor scandinavi.
Această dispunere reflectă o strategie de a menține canalul de comunicare deschis. Nu este prima dată când liderul rus recurge la argumente istorice pentru a justifica poziția sa.
În interviul cu Tucker Carlson din februarie 2024, Putin a evitat să abordeze direct războiul și a preferat să povestească despre anul 862, când un prinț scandinav ajunge în Novgorod.
Ce film a recomandat Putin?
Istoricul Sergey Radchenko, de la Johns Hopkins, a descris aceste discursuri ca fiind „falsuri absolute” în interviu pentru BBC.
În paralel cu tensiunile diplomatice, Putin a exprimat entuziasm pentru un nou film istoric rusesc, dedicat Țarului Petru cel Mare.
Producția, intitulată „Nașterea Imperiului” (Рождение империи), a intrat în cinematografele din Rusia pe 29 octombrie.
Liderul de la Kremlin a declarat că filmul este atât de bun încât ar trebui vizionat de toți cetățenii ruși, inclusiv în școli, și a sugerat ca guvernul să acopere costul biletelor pentru toată populația.





