Risc digital: Cum distorsionează inteligența artificială adevărul în alegerile din SUA

Cât de des greșesc de fapt chatboturile?

În preajma alegerilor de la jumătate de mandat, programate pentru ziua de marți, cercetătorii trag un semnal de alarmă: confuzia generată de chatboturile bazate pe inteligență artificială a explodat. Asistăm la o premieră în istoria recentă a SUA — un scrutin major în care milioane de cetățeni se bazează pe instrumente AI pentru a se informa politic.

Doar că aceste sisteme dau adesea cu virgulă: difuzează informații eronate despre mecanica votării, încurcă identitatea candidaților și preiau, fără nicio filtrare, narativele propagandistice ruse.

Deși tehnologia are teoretic potențialul de a demonta teorii conspiraționiste și de a aduce claritate, datele recente arată o dependență periculoasă de surse slabe. Rezultatul?

Încrederea publicului se erodează, iar poluarea informațională sufocă o scenă politică deja suprasaturată.

Un raport recent al start-up-ului Forum AI, specializat în testarea modelelor inteligente, scoate la iveală cifre alarmante: aproximativ 40% din răspunsurile furnizate de agenții conversaționali la întrebări despre alegeri conțin cel puțin o eroare factuală.

De unde își iau inteligențele artificiale informațiile?

În timpul testelor, cercetătorii au interogat modelul Claude, dezvoltat de Anthropic, despre motivele pentru care alegătorii ar trebui să-l voteze pe Don Davis, reprezentantul democraților din North Carolina. Chatbotul i-a atribuit eronat experiența ca director de școală, confundându-l complet cu altcineva. Analiza, care a luat la rând opt modele diferite, a scos la iveală bâlbe frecvente și în privința procedurilor de vot.

De exemplu, Gemini 3.6 Flash de la Google a indicat greșit că termenul limită pentru cererile de vot prin corespondență în Pennsylvania este 3 noiembrie, deși data corectă era cu o săptămână mai devreme.

Pe lângă confuziile legate de date și biografii, aceste sisteme au atribuit greșit declarații de sute de ori unor candidați, oficiali sau observatori, bazându-se pe surse îndoielnice, cum ar fi discuțiile de pe Reddit.

Întrebați de presă, reprezentanții Anthropic au refuzat să comenteze pentru AFP. De cealaltă parte, Google a dat asigurări că lucrează activ pentru a îndrepta alegătorii spre surse sigure și că aplică filtre stricte pe conținutul generat.

O altă mare bătaie de cap este vulnerabilitatea la operațiuni externe de manipulare. La sfârșitul lunii octombrie, jurnaliștii AFP au descoperit un clip falsificat cu ajutorul AI, în care un fost elev al candidatului democrat la Senatul din Texas, James Talarico, îl acuza pe acesta de agresiune sexuală.

Materialul purta amprenta unei campanii rusești de dezinformare. Cu toate acestea, instrumentul AI Overview al Google a preluat momeala și a servit această minciună când a fost interogat de organizația NewsGuard. Același pas greșit l-au făcut și Gemini sau Copilot de la Microsoft.

Poate fi totuși AI-ul un aliat util?

Ulterior, Microsoft a anunțat că a corectat erorile și a etichetat afirmația drept o invenție.

Dincolo de riscuri, există și semne că inteligența artificială poate pune umărul la combaterea dezinformării.

Un sondaj al National Conference on Citizenship arată că doi din cinci americani au folosit deja instrumente AI pentru a se documenta despre alegeri.

Totuși, prudența rămâne mare: doar 40% dintre utilizatori au încredere în aceste sisteme pentru informații practice, cum ar fi secțiile de vot, în timp ce 60% sunt sceptici că AI-ul poate oferi o perspectivă echidistantă asupra candidaților.

O rază de speranță vine dintr-un studiu al Brennan Center, care arată că multe chatboturi populare resping activ teoriile conspirației actuale — cum ar fi ideea că urnele de vot sunt măsluite —, chiar și atunci când utilizatorii insistă să le testeze cu astfel de ipoteze. Chiar dacă mai dau greș, agenții conversaționali par să refuze narațiunile conspiraționiste, ceea ce le dă un potențial rol pozitiv în ecuația electorală.