Episcopi catolici se scuză pentru rugăciunea politică din Biroul Oval

Cum influențează Vaticanul politica americană?

Clerul catolic cere scuze după rugăciunea politică din Biroul Oval

Doi episcopi ai Bisericii Catolice au emis cereri oficiale de scuze în urma participării lor, împreună cu încă zece prelați, la o întâlnire cu președintele SUA, Donald Trump, în Biroul Oval. Întreaga poveste a devenit cunoscută după ce imagini și înregistrări video, care surprindeau cei 12 membri ai clerului în rugăciune pentru șeful statului american, au fost difuzate public joi.

Această publicare a avut loc la mai puțin de două săptămâni înainte de alegerile intermediare din Statele Unite, ceea ce a transformat un gest religios într-un eveniment cu ecou politic major.

În cadrele difuzate, se vede președintele Trump așezat la biroul său, în timp ce clerul se adună în jurul său, cu capul plecat în moment de rugăciune.

Unul dintre episcopii prezenți a recunoscut public că s-a simțit folosit și a cerut iertare pentru implicarea sa într-o întâlnire cu nuanțe politice, organizată în plin ciclu electoral. Celălalt episcop a subliniat că evenimentul a fost instrumentat în scopuri partizane și a exprimat remușecare pentru prezența sa.

Arhiepiscopul de Milwaukee, Jeffrey Grob, a explicat în detaliu că întâlnirea a fost prezentată într-o formă pe care participanții nu o prevăzuseră.

El a menționat că nu era informat că discuția era înregistrată și că clerul nu a dat acordul pentru distribuirea publică a materialului vizual. Într-un comunicat scris, Grob a clarificat că prezența la întâlnire nu echivala cu o susținere a președintelui, a politicilor sale sau a partidului său.

Reacția publică a fost amplificată de postarea pe rețelele sociale a contului @SingerRoyale, care a difuzat o fotografie a momentului, însoțită de textul: „The blessing.....🔥NOW: Catholic Archbishops and Bishops gathered around President Trump in the Oval Office to PRAY over him He’s moments away from departing for another rally tonight. WORKING HARD! 🇺🇸”. Această publicare a stârnit dezbateri intense asupra rolului clericilor în viața politică americană.

După ce imaginile au apărut în spațiul public, arhiepiscopul Grob a început să primească mesaje în care i se sublinia riscul ca participarea sa să fie interpretată ca o implicare politică directă. El a povestit cum a primit avertiri cu privire la posibilitatea de a fi contribuit, fără să-și dea seama, la un eveniment politic în plin ciclu electoral.

„Am început curând să primesc mesaje care exprimau îngrijorări serioase cu privire la posibilitatea de a fi participat, fără să-mi dau seama, la un eveniment politic cu mai puțin de două săptămâni înaintea unor alegeri naționale”, a marturisit el.

Grob a adăugat că, deși a avut rezerve inițiale, regretă că nu le-a luat mai serios în considerare. El a cerut scuze pentru orice confuzie sau prejudiciu pe care acțiunea sa ar fi putut genera în rândul credincioșilor.

În paralel, episcopul William Joensen, din Des Moines, a declarat că întâlnirea a fost „exploatată în scopuri politice partizane”. Acesta a recunoscut că, având la dispoziție informații suplimentare despre contextul electoral, ar fi acționat diferit.

Ce rol joca episcopul Joensen în această poveste?

„Mi-aș fi dorit să fi fost mai precaut și mai puțin naiv”, a recunoscut Joensen.

El a formulat o rugăciune pentru a fi mai prudent și mai înțelept în viitor, menținând totuși disponibilitatea sa de a se întâlni și a se ruga pentru liderii politici din toate nivelurile guvernelor și administrațiilor.

Contextul acestor scuze se încadrează într-o dinamică mai largă a relației dintre Vatican și politica americană. Păpă Leon al XIV-lea, primul pontif american, a adoptat o poziție prudentă față de partizanatul politic, îndemnând episcopii să evite asocierea cu o tabără politică specifică.

Totuși, suveranul pontif a criticat anumite politici ale administrației Trump, în special măsurile restrictive privind imigrația și conflictul din Iran. De asemenea, el a susținut o reglementare mai strictă a tehnologiei inteligenței artificiale.

Decizia papei de a amâna vizita sa în Statele Unite în 2026 a fost influențată, în mare măsură, de apropierea alegerilor intermediare, conform tradiției care evită vizitele papale în perioade electorale.

La întâlnirea din Biroul Oval a participat și Paula White-Cain, consilieră religioasă de lungă durată a președintelui. După eveniment, Trump a descris întâlnirea ca fiind pozitivă și plăcută, spunând: „A fost o întâlnire foarte bună. Ei s-au rugat. În mare parte, s-au rugat. A fost, de fapt, o întâlnire foarte plăcută. Sunt oameni extraordinari”.

Președintele a beneficiat în trecut de sprijinul unei părți a electoratului catolic, deși sondajele recente arată o scădere a acestei susțineri după revenirea sa la Casa Albă.

Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Taylor Rogers, nu a răspuns direct la întrebarea dacă clerul a consimțit la publicarea imaginilor. În schimb, ea a emis o declarație în care a afirmat că „nu a existat niciodată un președinte mai bun pentru americanii catolici decât președintele Trump”.

Rogers a enumerat motivele acestei susțineri: extinderea libertăților religioase, grațierea unor activiști împotriva avortului, opoziția administrației față de acordarea de servicii medicale pentru afirmarea identității de gen la copii și măsurile care, potrivit Casei Albe, protejează drepturile părinților.

Relația dintre Trump și Vatican a fost tensionată la începutul anului, când a avut loc o dispută publică cu papa Leon al XIV-lea. În ultimele săptămâni, însă, tonul președintelui față de pontif s-a oțit. Trump a făcut referire repetată la fratele mai mare al papei, Louis, pe care l-a prezentat ca un susținător al mișcării politice MAGA („Make America Great Again”), sloganul emblematic al președintelui american.

Această apropiere față de familia papală contrastează cu criticile anterioare ale pontifului față de politica administrației.