Netanyahu publică imagine AI cu explozie atomică în Tel Aviv, iar zeci de mii de evrei din diaspora se întorc să-l

Disputele locale sunt argumentul central al lui Netanyahu?

Diaspora mobilizată și amenințări nucleare: Cum caută Netanyahu să-și salveze mandatul înainte de votul din 27 octombrie

Cu doar două zile înainte ca cetățenii israelieni să meargă la urne, premierul Benjamin Netanyahu a optat pentru o strategie de comunicare controversată, publicând o ilustrație generată prin intermediul inteligenței artificiale. În această compoziție vizuală, o bombă atomică este surprinsă în momentul prăbușirii asupra metropolei Tel Aviv. Publicația a avut loc duminică, 25 octombrie, și vine în contextul unui avertisment ferm îndreptat către ambițiile nucleare ale Iranului. Scopul declarat al acestui gest este de a transmite electoratului ideea că dezbaterea internă din politică devine trivială în fața pericolului existențial reprezentat de Teheran.

Materialul a fost difuzat alături de un text redactat de Yuval Bloomberg, un comentator politic și autor israelian cunoscut publicului larg prin lucrarea sa „The Oslo Trap”, în care demontează critic Acordurile de la Oslo din 1993 și impactul lor asupra securității naționale. În mesaje transmise prin intermediul prim-ministrului, Bloomberg subliniază că statul Israel se află într-o situație de criză existențială, concretă și imediată. Acesta insistă asupra ideii că, dacă regimul de la Teheran va reuși să dobândească armament nuclear, orice alte aspecte politice sau sociale vor deveni irelevante.

„Totul este neînsemnat în comparație cu pericolul existențial reprezentat de Iran și de axa șiită”, a conchis Bloomberg, reiterând teza conform căreia guvernanții au la dispoziție doar doi ani, în timpul mandatului președintelui american Donald Trump, pentru a găsi o soluție durabilă la această amenințare.

Argumentul central al campaniei electorale a lui Netanyahu se bazează pe ideea că disputele locale – precum cele legate de Qatar, de problemele comunităților ultraortodoxe, de candidatura lui Urich, de recrutarea militară sau de diverse avertismente – sunt o simplă perdea de fum. Acestea ar servi la ascunderea adevăratei provocări, care le eclipsează pe toate celelalte. Textul distribuie o întrebare retorică: dacă două bombe atomice s-ar abate asupra teritoriului israelian, cine ar mai fi interesat de controversele considerate minore?

Reacția opoziției nu s-a lăsat așteptată.

Yair Golan, liderul formațiunii „Democrații” și fost adjunct al șefului Statului Major al armatei, a criticat dură imaginea publicată. El a acuzat prim-ministrul că încearcă să instile frică în rândul alegătorilor, afirmând că Netanyahu și cercul apropiat și-au pierdut controlul asupra situației. Golan a cerut public ca prim-ministrul să fie ținut departe de rețelele sociale, menționând că presiunea asupra lui crește constant.

În contextul scrutinului iminent, liderul opoziției a declarat că alegerile reprezintă o șansă unică pentru a înlocui „cei care răspândesc panică” și pentru a readuce normalitatea și sentimentul de siguranță în societatea israeliană.

Între timp, o mișcare semnificativă a locurilor are loc în rândul celor 600.000 de cetățeni israelieni care locuiesc în prezent în străinătate. Mulți dintre ei, nemulțumiți de modul în care este condus guvernul, decid să parcurgă distanțe enorme pentru a-și exercita dreptul de vot la alegerile parlamentare programate pentru marți, 27 octombrie.

Deoarece legislația nu permite majorității rezidenților din diaspora să voteze prin corespondență, singura opțiune rămasă este revenirea fizică în țară. Această mobilizare masivă este privită de mulți ca ultima șansă de a schimba direcția politică a statului.

Un exemplu emblematic este cazul lui Adam Pines, un israelian de 47 de ani stabilit în Los Angeles. Pentru a-și materializa intenția de a contribui la înlăturarea lui Netanyahu – premierul cu cea mai lungă perioadă de guvernare din istoria statului – Pines a investit suma de 2.900 de dolari într-un bilet de avion.

A parcurs aproximativ 12.000 de kilometri pentru a ajunge la Tel Aviv. Deși recunoaște că nu s-a mai întors niciodată special pentru un scrutin, de această dată a simțit o urgență morală.

„Simt că Israelul și-a pierdut busola morală”, a declarat el pentru publicația The Telegraph, justificându-și decizia de a face drumul invers.

Face parte dintr-un grup de 53 de persoane!

El face parte dintr-un grup de cel puțin 53.000 de israelieni din întreaga lume care s-au întors acasă pentru a participa la acest vot decisiv. Motivele care îi unesc pe acești cetățeni vizează subiecte sensibile ale societății: bilanțul uman din Fâșia Gaza, unde Ministerul Sănătății local raportează peste 74.000 de morți palestinieni de la începutul conflictului în octombrie 2023; violențele crescute ale coloniștilor în Cisiordania ocupată, cu cel puțin 170 de atacuri raportate începând cu 27 septembrie; și tensiunea generată de exceptarea de la serviciul militar a unei mari părți a comunității ultraortodoxe.

Deși Netanyahu a condamnat acțiunile coloniștilor, criticii argumentează că guvernul a eșuat în a le stopa eficient.

Sondajele recente indică o realitate nepătrunsă pentru actualul lider: Netanyahu se află cu 12 puncte procentuale în urma principalului său rival, generalul în rezervă Gadi Eisenkot. În acest context, revenirea zeci de mii de votanți din diaspora ar putea schimba balanța electorală. Această mișcare a declanșat și o dispută juridică. Organizația americană Aid Coalition, care se declară atașată consolidării fundamentelor democratice israeliene, a lansat programul „Fly Vote”.

Inițiativa oferă asistență logistică și administrativă pentru organizarea călătoriilor.

Un avocat reprezentând partidul Likud a contestat inițial programul în instanță, comparându-l cu o „mită electorală” și susținând că încălcă regulile privind finanțarea partidelor, în special datorită tarifulor de grup reduse negociate cu companiile aeriene.

Deși s-a argumentat că pasagerii își plăteau singuri biletele, contestația a fost retrasă ulterior.

Yossi Mekelberg, expert în politică israeliană de la institutul Chatham House, descrie fenomenul ca fiind fără precedent în istoria modernă a țării.

Este extrem de neobișnuit.

Nu am mai văzut așa ceva, a afirmat el.

Analistul observă o schimbare clară în profilul celor care se întorc pentru a vota. În trecut, mișcarea era dominată de alegători ultraortodocși, ale căror partide au susținut de obicei guvernul Netanyahu. Acum, se aude din ce în ce mai des vocea celor care susțin opoziția, venind din zone mai liberale precum Tel Aviv.

Aceștia consideră că democrația a suferat sub actualul executiv, critică conduita războiului din Gaza și acuză conducerea pentru eșecul de securitate din 7 octombrie 2023, precum și pentru nivelurile ridicate de corupție.

„Ei spun că a venit timpul pentru o schimbare”, concluzionează Mekelberg.

Mobilizarea din diaspora se petrece în paralel cu o altă tendință îngrijorătoare: exodul tinerilor talantați. Potrivit datelor citate, aproximativ 50.000 de absolvenți israeliani părăsesc țara anual începând din 2023. Acest flux alimentează temerile privind pierderea specialiștilor înalt calificați și a persoanelor cu venituri ridicate. Astfel, israelienii din diaspora, care acum se întorc masiv pentru a vota împotriva lui Netanyahu, reprezintă o forță electorală dinamică, capabilă să influențeze rezultatul final al alegerilor, care vor fi primele organizate după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023.