România, țintă a sabotajelor ruse: drone la granița NATO

De ce țintează Rusia România?

Le Monde subliniază o creștere vizibilă a activităților ostile direcționate împotriva țărilor europene, cu un accent deosebit pe cele care susțin Kievul. Aflată la limita estică a Alianței Nord-Atlantice, România este privită ca o țintă expusă atât la incursiuni aeriene, cât și la atacuri asupra infrastructurii esențiale.

Un caz emblematic implică doi cetățeni din Belarus, reținuți preventiv pe teritoriul german. La data de 28 octombrie, autoritățile au confirmat că aceștia sunt acuzați de planificarea unor acțiuni de sabotaj vizând infrastructura critică în zona orașului Nürnberg.

Ce se știe despre incendiu din septembrie?

Reprezentanții parchetului din München au arătat că indivizii au fost motivați de o compensație financiară, oferită de o putere străină. Aceștia erau deja urmăriți de autoritățile europene pentru alte fapte similare săvârșite pe sol românesc.

Conform relatărilor din presa franceză, cetățenii belaruși sunt acuzati de declanșarea unui incendiu în mijlocul lunii septembrie, în imediata apropiere a unei fabrici de armament din România. Agențiile de informații românești cred că acest episod se leagă de o rețea dedicată atacării obiectivelor militare, în special a bazelor care găzduiesc soldați ucraineni.

Cum reacționează Bucureștiul?

Șeful statului, Nicușor Dan, a imputat Moscovei răspunderea pentru astfel de mișcări, încadrându-le în cadrul unei campanii de război hibrid dusă împotriva Europei.

Jurnalul francez amintește și despre incidentele cu drone atribuite Rusiei, printre care episodul din 17 octombrie, când acele aparate au intrat neinvitate în aerul românesc și au fost interceptate.

Aceste evenimente se încadrează într-un context mai larg de amenințări continentale, care include și tentativa de atentat eșuată în august pe aeroportul din Leipzig, Germania.

De ce e important termenul „război hibrid”?

Le Monde atrage atenția asupra discuțiilor din Europa legat de aplicarea etichetei „război hibrid”.

Unii demnitari europeni susțin că termenul este prea general și poate diminua percepția publică asupra severității actelor de sabotaj, a ingerințelor și a încălcărilor ale spațiului aerian.