Jurnalista NYT renunță la castelul lui Dracula și descoperă un sat săsesc fermecător din România

Cum începe povestea într-un sat mic din Transilvania?

În locul castelului lui Dracula, o jurnalista a descoperit un sat săsesc fermecător în România

Erin Vivid Riley, corespondentă la The New York Times, a efectuat o explorare a României, concentrându-se pe aspectele culturale și istorice ale țării, departe de stereotipurile legate de mitul Dracula. Prin parcurgerea unui traseu pe jos și prin vizitarea unor locuri cu valoare istorică, a pus în evidență o moștenire culturală bogată, formată pe parcursul secolelor sub impactul diverselor civilizații.

Regiunea vizitată a fost Transilvania, pe care a traversat parțial pe Via Transilvanica, un traseu turistic care străbate țara de la Putna până la granița cu Serbia.

Itinerariul a inclus și stații în Cluj-Napoca, Brașov și Sinaia, iar reportajul apărut pe platforma NYT oferă o perspectivă diferită asupra zonei, depășind imaginile construite în jurul poveștii contelui vampir.

Relatarea începe cu o întâlnire într-o localitate mică din Transilvania, la care ajunge după o dimineață petrecută la drumeție prin păduri de stejari și fagi. Pe singura stradă a satului, întâlnește un bărbat care iese dintr-o clădire săsească și începe să-i explice, în limba română, istoria locului. Deși nu a înțeles integral discursul interlocutorului, a reușit să identifice câteva termeni-cheie: „maghiară”, „otoman” și „sovietic”. Acești termeni au fost suficienti pentru a înțelege că primea o adevărată lecție de istorie vie.

„Am ajuns într-un sat mic din Transilvania, după o dimineață petrecută la drumeție prin păduri de stejari și fagi”, descrie jurnalista la începutul textului.

Această întâlnire a avut loc în prima zi a călătoriei pe Via Transilvanica, un traseu cu o lungime totală de aproximativ 1.600 de kilometri, care traversează România pe diagonală, de la Bucovina până la Dunăre, la granița cu Serbia.

Majoritatea traseului se desfășoară prin Transilvania, o zonă unde pădurile și pământurile agricole se amestecă cu lanțurile Munților Carpați.

Înainte de sosirea în România, Riley mărturisea că Transilvania i se părea mai degrabă un simbol cultural global decât o destinație reală. Percepția regiunii a fost puternic marcată de romanul „Dracula”, publicat în 1897 de scriitorul irlandez Bram Stoker. Din acel moment, zona a devenit decorul preferat pentru poveștile de groază gotică în cultura populară.

În anii de după 2020, atenția asupra regiunii a fost menținută de producții cinematografice internaționale, printre care filmul „Nosferatu”, regizat de Robert Eggers și lansat în 2024, și serialul Netflix „Wednesday”.

Ce altceva ascunz pe dealuri, în afara castelelor?

Cu toate acestea, jurnalista a dorit să descopere identitatea autentică a zonei, departe de clișeele promovate în mass-media.

„Eram curioasă să descopăr adevăratul caracter al Transilvaniei”, justifică alegerea unei călătorii pe jos.

În viziunea sa, drumețiile de lungă distanță constituie o modalitate eficientă de a descoperi esența unui loc.

A combinat astfel câteva zile pe Via Transilvanica cu vizite în Cluj-Napoca și Brașov, două dintre principalele orașe de acces în regiune.

În afara peisajelor cu castele, cetăți ridicate pe dealuri și sate cu case în culori pastelate, Riley a descoperit o regiune a cărei identitate a fost formată pe parcursul secolelor prin interacțiunea mai multor culturi. În relatare, amintește influențele hunilor, sașilor, otomanilor, habsburgilor și maghiarilor, dar și transformările prin care a trecut România după căderea comunismului. Această diversitate istorică și culturală este, în opinia sa, ceea ce definește Transilvania dincolo de imaginea sa de destinație asociată cu vampirii și castelele misterioase.

Printre locurile care au lăsat-o fără suflare s-au numărat Sighișoara, satul Criț și Biertan, unde a admirat arhitectura săsească și monumente istorice păstrate de-a lungul timpului.

La Biertan, de exemplu, a observat tradiția cunoscută drept „închisoarea matrimonială”, o încăpere în care, potrivit poveștii locale, erau ținute împreună cuplurile care doreau să se despartă, pentru a fi încurajate să-și rezolve neînțelegerile.

Un alt punct culminant al excursiei a fost vizita la Castelul Peleș din Sinaia, care a șocat-o prin stilul arhitectural și bogăția decorațiunilor din interior. A observat mobilierul fabricat din aproximativ 40 de tipuri de lemn, candelabrele din sticlă de Murano, elementele din marmură italiană și colecția impresionantă de arme și armuri, care cuprinde aproximativ 1.600 de piese.

Clădirea, ridicată la inițiativa regelui Carol I, i-a oferit o imagine diferită asupra patrimoniului arhitectural românesc, prin eleganța și rafinamentul spațiurilor interioare.

Experiența la Peleș a fost una dintre cele mai neașteptate surprize ale călătoriei, iar jurnalista a descris impactul vizual al castelului ca fiind mult mai puternic decât își imaginase.