Efectul Trump devine toxic pentru conservatorii din Europa de Est
Sfârșitul epocii de aur pentru falși lideri conservatori? Efectul Trump devine toxic pentru politicienii conservatori din Europa de Est. În urmă cu câteva zile, mișcarea internațională legată de…
Petru SârbuPublicat 3 min de citit
Sfârșitul epocii de aur pentru falși lideri conservatori?
Efectul Trump devine toxic pentru politicienii conservatori din Europa de Est.
În urmă cu câteva zile, mișcarea internațională legată de fenomenul MAGA a înregistrat două înfrângeri electorale semnificative.
Aceste rezultate au fost cu atât mai șocante cu cât, înainte de vot, ambele echipe se aflau în fruntea sondajelor. În timp ce cazul Braziliei va fi analizat separat, atenția noastră se concentrează pe regiunea noastră, mai precis pe Serbia. La Belgrad, electoratul a respins la urne un susținător fervent al trumpismului, Aleksandar Vučić.
Acesta a demisionat din funcția de președinte cu o lună înainte de vot, pentru a putea candida la alegerile parlamentare și a se întoarce la putere ca prim-ministru, o poziție cu puteri extinse conform legii fundamentale.
Această situație vine în urma înfrângerii, în luna aprilie, a lui Viktor Orbán, considerat până atunci un pilon ideologic pentru mișcarea MAGA.
Trebuie subliniată diferența esențială între cei doi lideri.
Cum a luat naștere noua revoltă de la Belgrad?
Orbán era o sursă de inspirație pentru aripa dură, în timp ce Vučić se prezenta ca un oportunist care se apropia de Casa Albă prin metodele preferate de Trump: proiecte imobiliare cu ștergerea istoriei, laude transmise prin intermediari dubioși precum Grenell sau presa americană de dreapta, și promisiuni de afaceri mari cu comisioane incluse.
Aceste practici sunt similare cu cele ale camerei securiste din București, care obține rezultate analoge. Totuși, de astăzi încoace, compararea dintre Serbia și Ungaria devine tot mai dificilă.
În timp ce la Budapesta, Péter Magyar a câștigat cu un partid bine structurat și cu cadre experimentate, la Belgrad se desfășoară un experiment politic neobișnuit, cu o nuanță ușor utopică. Lista Studenților este o mișcare civică anticorupție și antistat capturat, transformată într-o alternativă de guvernare fără lider unic, fără ideologie rigidă și, paradoxal, fără studenți pe listele electorale.
În parlament au intrat intelectuali, medici, sportivi, vedete și un fost guvernator al băncii centrale, adică o selecție diversă, aleasă aproape printr-un concurs de frumusețe.
Această mișcare a luat naștere din tragedia din Novi Sad, unde prăbușirea acoperișului gării în 2024 a costat viața a 16 persoane, clădirea fiind renovată de o companie chineză. Mișcarea adună liberali, conservatori, ecologiști și naționaliști în jurul unei idei simple, dar revoluționare în Balcani: instituțiile trebuie să funcționeze conform legii, nu după indicațiile partidului și serviciilor secrete, adică structurilor clientelare moștenite din epoca Milošević.
A fost un vot de protest împotriva conglomeratului de tip PSD-SRI reprezentat de coaliția lui Vučić, dar nu s-a îndreptat spre extremele de tip AUR-Georgescu-antisistem.
Ce se întâmplă cu megaproiectele moștenite de la Vučić?
De acum înainte începe partea dificilă.
Democrația directă prin adunări studențești a fost un antidot excelent contra autoritarismului și un stimulent al participării, dar se va vedea cum se va integra cu disciplina și compromisurile necesare în guvernare.
Programul mișcării este ambițios în lupta anticorupție și curățirea statului de securiști, dar rămâne tăcut privind impozitele, subvențiile și reforma companiilor de stat.
O mare dilemă o constituie marile proiecte de investiții moștenite de la Vučić, în special Expo 2027.
Este vorba despre o mega-dezvoltare lângă Belgrad, de tipul circului pentru popor, cu stadion, centru acvatic și pavilioane, cu un buget estimat între 3 și 17 miliarde de euro, în funcție de cine face calculul.
Va rezista oare coaliția fragilă a schimbării?
Noua conducere trebuie să decidă dacă va suspenda contractele suspecte și va relua totul pe proceduri transparente — cu riscul de întârzieri, litigii și costuri economice — sau va continua în ciuda opoziției votanților radicali.
Întrebarea fundamentală este: cum se depolitizează statul după căderea unui regim autoritar și mafiot, fără a-l paraliza? Înlocuirea managerilor numiți pe criterii de partid și verificarea contractelor sunt cruciale pentru credibilitatea noului sistem, dar o epurare administrativă masivă slăbește temporar capacitatea de guvernare și creează o imagine haotică.
Alternativa, adică o reformă graduală prin proceduri competitive, va dezamăgi acea parte a electoratului care așteaptă o ruptură imediată, așa cum s-a întâmplat în Moldova după Plahotniuc.
Confruntată cu aceste dileme și lipsită de baza de cadre pe care o avea partidul Tisza în Ungaria, Lista Studenților riscă să se fragmenteze în două sau trei formațiuni cu linii ideologice mai clare. Cu puțin noroc și dacă rezistă la comploturile media, blocajelor administrative și cumpărării de oameni orchestrate de Vučić din opoziție, plus la divergențele privind Rusia (pe care rușii le vor amplifica), aceste aripi politice ar putea guverna eficient în coaliție.
Se va vedea și dacă noua putere de la Belgrad va continua să sprijine mișcarea separatistă sârbă prorusă din Bosnia și Herțegovina.
Până atunci, rezultatul de ieri reprezintă cel mai bun scenariu posibil pentru o Serbia democratică. La nivel internațional, se confirmă însă un nou trend politic major.