Zelenski cere negocieri la Abu Dhabi și avertizează NATO

Criza din Orientul Mijlociu pe agenda discuțiilor?

Kievul vrea un summit la Abu Dhabi și sună alarma la NATO

Volodimir Zelenski a cerut oficial ca Ucraina să poată discuta direct cu delegațiile americane și ruse la Abu Dhabi.

Scopul e clar: a stabili un cadru de dialog bilateral înainte ca SUA, Rusia și China să se adune la o reuniune tripartită. Liderul ucrainean a subliniat că această etapă pregătitoare e esențială, ca să evite ca negocierile multilaterale să fie dominate de interesele Rusiei.

Pe 27 octombrie, Zelenski a exprimat temerea că Moscova vrea să exploateze reluarea tratativelor pentru a impune condiții despre prezența NATO în Europa.

L-a comparat cu Conferința de la Ialta din 1945 și a avertizat că nu vrea o „Ialta 2, 3 sau 4”, unde sferele de influență s-ar redistribui între marile puteri.

Lumea de azi, cu fragmentarea politică și progresele tehnice, e radical diferită de cea din anii după Al Doilea Război Mondial, deci o replică a acelei dinamici e învechită.

Conform RBC-Ukraine, tematica discuțiilor ar putea acoperi atât criza din Orientul Mijlociu, cât și războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Zelenski a menționat că agenda nu e încă definită, dar a subliniat că orice acord ar trebui să clarifice condițiile de pace și mecanismele de securitate pentru Kiev, înainte de a discuta garanțiile pentru Moscova.

Beijingul are cel mai mic de câștigat dintr-o reuniune tripartită, ceea ce consolidează necesitatea unei întâlniri prealabile la Abu Dhabi.

Un punct critic al declarațiilor lui Zelenski vizează direct NATO.

El a cerut aliața să nu cede în fața cerințelor ruse de a reveni la configurația din 1997, în timp ce conflictul continuă.

Contextul e un articol din The Telegraph (25 octombrie), care, citând surse diplomatice, susținea că Rusia cere retragerea forțelor NATO din Polonia, Estonia, Letonia, Lituania și Finlanda.

Presiunea Rusiei asupra NATO înainte de invazie!

Deși nu e o condiție formală, Kremlinul a transmis dorința de a deschide o dezbatere mai amplă asupra securității europene.

Pe 22 octombrie, Vladimir Putin a afirmat că tratativele trebuie să acopere garanții de securitate atât pentru Moscova, cât și pentru Kiev, plus restructurarea „arhitecturii de securitate europene în ansamblu”. Iuri Ușakov, consilier extern al Kremlinului, a adăugat că statele europene ar trebui incluse în negociere.

Zelenski a analizat aceste cereri și a declarat că ele depășesc prevenția atacurilor ucrainene și sunt o încercare de a obține un acord separat cu NATO sau Washingtonul.

Logica rusă e simplă: dacă se oferă garanții pentru Ucraina, Rusia cere aceleași pentru sine. Aceste cereri sunt mult mai largi și mai concrete decât o simplă promisiune de neagresiune.

Istoric, presiunea Moscovei pentru a modifica prezența NATO precede invazia din februarie 2022.

În decembrie 2021, Rusia a prezentat SUA și NATO proiecte de acorduri de securitate, cerând oprirea extinderii și limitarea forțelor în statele care au aderat după mai 1997.

NATO a respins inițial, dar a rămas deschis la discuții despre controlul armamentului.

O revenire la 1997 ar avea impact major: Polonia a intrat în 1999, țările baltice în 2004, Finlanda în 2023, după ce invazia a schimbat dinamica regională.

Zelenski a avertizat că orice retragere sau reducere a securității ar fi un semn de slăbiciune pentru NATO. Statele membre trebuie să decidă independent asupra prezenței lor, fără a negoceza cu o putere care nu e în aliața. Declarațiile vin într-un moment critic, cu toate părțile care se pregătesc să reia negocierile tehnice după o lungă pauză. Pe 23 octombrie, Zelenski a anunțat că următoarea rundă ar putea fi în prima jumătate a noiembrie, cu Abu Dhabi ca loc posibil. Două zile mai târziu, Ușakov a confirmat că Moscova e gata să reia tratativele după sărbătoarea Unității Naționale (4 noiembrie).

Formatul discuțiilor și componența delegațiilor rămân neclare, inclusiv dacă europenii vor participa la dezbaterea largă.

Kievul menține că orice acord de pace trebuie să includă garanții de securitate credibile pe termen lung, nu doar promisiuni de neagresiune.