Putin ucide femei și copii, nu ne temem de nimeni

Ce vrea Pentagonul de la noi?

Kristen Michal, șeful guvernului estonian, a răspuns direct la raportul Reuters, care dezvălea încercările Pentagonului de a-și tempera tonul critic față de Moscova prin canale bilaterale. Într-un interviu pentru Delfi, Michal a spus că nu a primit nicio cerere directă din Washington și că subiectul nu a fost pe agenda întâlnirii cu Donald Trump la Ankara.

Pentru el, Estonia și vecinii baltici trebuie să rămână clari: cedarea față de regimuri autoritare nu aduce libertate, ci umilință.

Conform sursei citate de agenția de știri, patru persoane cu informații detaliate au explicat că aceste solicitări au fost transmise prin canale bilaterale în ultimele săptămâni. Printre oficialii americani implicați s-ar fi aflat Elbridge Colby, care conduce departamentul de politici al Pentagonului.

Cine e în spatele presiunilor?

O sursă a menționat că Colby i-a sfătuit un reprezentant baltic să evite provocarea Rusiei, referindu-se la caracterizarea Moscovei ca o entitate „încolțită și tot mai disperată”.

Această descriere face ecou cu comentariile anterioare ale lui Michal din luna septembrie, când el a numit Vladimir Putin „un șobolan încolțit”, legând dificultățile Rusiei în conflictul din Ucraina cu posibile acte de sabotate în Europa.

Deși Reuters nu a putut confirma dacă observația lui Colby țintea exact aceste declarații, participanții la discuții au descris atmosfera ca fiind prietenoasă. Atât Pentagonul, cât și Alianța Nord-Atlantică au refuzat să comenteze public schimburile private dintre parteneri.

De ce nu ne temem de nimeni?

Poziția fermă a guvernului estonian față de Moscova a fost vizibilă și în timpul summitului din octombrie, desfășurat la Bruxelles. Acolo, Michal a sprijinit loviturile ucrainene direcționate către infrastructura petrolieră rusă, în ciuda presiunilor exercitate de SUA asupra Kievului pentru a opri atacurile asupra producției de petrol.

„Cu cât mai repede toate rafinăriile rusești și capacitatea de comercializare a energiei vor fi distruse, cu atât mai bine”, a afirmat premierul estonian în acea ocazie.

Ce s-a semnat la Ankara?

Această declarație a fost făcută în contextul în care liderii europeni dezbateau o nouă linie de sprijin financiar pentru Ucraina, pe fondul tensiunilor dintre Kiev și Washington, după încheierea unui acord privind motorina între Donald Trump și Rusia.

În plus, pe data de 7 iulie, Kristen Michal și președintele Volodimir Zelenski au semnat un acord specific privind utilizarea drone, în timpul summitului NATO care s-a desfășurat la Ankara. La finalul întâlnirii, Zelenski a exprimat recunoștința față de Estonia pentru asistența militară și umanitară furnizată Ucrainei, dar și pentru sprijinul diplomatic oferit în procesul de aderare la Uniunea Europeană și la Alianța Nord-Atlantică.

Aceste evenimente subliniază consecvența poziției estonene de a menține o tonalitate clară și neambiguă față de amenințarea reprezentată de Kremlin, fără a se lăsa influențată de solicitările de moderare venite din interiorul propriei coaliții occidentale.