presiunile UE nu pot schimba legătura dintre Serbia și Rusia

Un politician sârb nu joacă după regulile UE sau SUA!

Legătura Belgrad-Moscova: o relație istorică impenetrabilă, în ciuda presiunilor europene și americane

În cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu”, jurnalistul Robert Turcescu a analizat dinamicile complexe dintre Belgrad și Moscova.

Explicația sa se bazează pe premisa că naționalismul sârbesc funcționează pe o frecvență pe care observatorii din România au dificultăți în a o decodifica. Un lider politic sârb nu poate ignora legăturile tradiționale cu Rusia, indiferent de tensiunile globale sau de presiunile exercitate de Uniunea Europeană și Statele Unite. Această dinamică este atât de profundă încât orice încercare de a se orienta spre Vest ar trebui să treacă prin filtrul Moscovei.

Contextul politic sârbesc a fost radical transformat de alegerile parlamentare anticipate desfășurate pe 25 octombrie. În aceste voturi, mișcarea susținută de studenți a înregistrat un succes istoric, obținând aproximativ 52,7% din totalul voturilor. În contrast, coaliția condusă de Partidul Progresist Sârb, al lui Aleksandar Vučić, a adunat circa 39,2%. Aceste cifre marchează un punct de cotitură în istoria politică a țării.

Robert Turcescu a subliniat că un politician sârb nu își permite să joace după regulile UE sau SUA, deoarece riscul nu este doar pierderea sprijinului electoratului, ci și o amenințare directă la adresa sa personală. Legăturile istorice dintre cele două națiuni nu pot fi puse între paranteze doar pentru că există un conflict cu președintele Zelenski. Axa Belgrad-Moscova este o structură istorică solidă. Un lider sârb nu poate declara brusc o reorientare spre Berlin sau Washington.

Dacă Belgradul va căuta o apropiere de SUA, acest proces se va realiza prin intermediul Moscovei, ceea ce înseamnă că direcția finală a privighetii rămâne spre Rusia, care va negocia cu Statele Unite eventual în numele Serbiei.

După 14 ani de dominație, era Vucic pare a fi la capăt. Duminică seară, centrul Belgradului a fost cuprins de bucurie, cu îmbrățișări, dansuri și lacrimi, după ce Aleksandar Vucic a recunoscut înfrângerea sa electorală. Mii de susținători ai opoziției, în special ai Ligi Studenților, au ieșit în stradă pentru a celebra victoria unei mișcări politice născute din protestele studențești care au marcat Serbia în ultimii doi ani.

Rezultatele scrutinului au dovedit o nevoie acută de schimbare, vizibilă și prin prezența la urne. Cu două ore înainte de închiderea secțiilor de votare, rata de participare se apropia de 65%, cea mai mare din ultimii peste 30 de ani. Programul politic al platformei „Lista Studenților” se concentrează pe combaterea corupției sistemice de la vârful statului, eliminarea vechilor figuri politice și adoptarea unei structuri decizionale orizontale.

Programul detaliat al „Listei Studenților” este împărțit în trei mari secțiuni principale, care acoperă aspectele cheie ale reformei.

Secțiunea I, denumită „SERBIA SAU MAFIA”, se concentrează pe eradicarea corupției și confiscarea averilor dobândite ilegal, cu scopul de a încasa sute de milioane de euro pentru investiții publice. O componentă esențială este înființarea unei Poliții Speciale a Parchetului, o unitate independentă care va investiga corupția și va aresta responsabilii fără obstrucții politice, concomitent cu eliberarea judecătorilor și procurorilor de presiunea politică.

Secțiunea „SERBIA SAU MAFIA”!

Se prevede un control temeinic al Ministerului de Interne și îndepărtarea funcționarilor legați de mafie, precum și concedierea polițiștilor care au încălcat legile în confruntarea cu studenții.

O altă măsură cheie este Legea privind proveniența averilor și lustrația funcționarilor publici, care include consolidarea Administrației Fiscale pentru recuperarea banilor furați și reexaminarea tuturor funcționarilor care și-au abuzat poziția.

Transparența achizițiilor publice este o altă prioritate, cu deschiderea contractelor către public și auditarea proiectelor de infrastructură netransparente.

În sfârșit, secțiunea include eliberarea mass-mediei prin depolitizarea Autorității de Reglementare pentru Media Electronice și a Radioteleviziunii de Stat, precum și cercetarea răspunderii jurnaliștilor care au răspândit discursuri de ură.

Secțiunea II, „ÎN CUNOAȘTERE STĂ PUTEREA”, pune accentul pe readucerea profesioniștilor la conducerea statului. Aceasta implică desființarea plasării pe criterii de partid în sectorul public și trecerea la concursuri stricte pentru numirea specialiștilor dovediți. În domeniul educației, se prevăd investiții în programe moderne, gândire critică și cunoștințe practice pentru secolul XXI. Se asigură manuale gratuite pentru toți elevii, indiferent de locație, și se face accesibilă activitățile extrașcolare.

De asemenea, se propune conectarea universităților cu economia reală, prin granturi pentru startup-uri și agricultori, cu scopul de a trece de la modelul forței de muncă ieftine la o economie modernă de valoare ridicată.

Secțiunea III, „SERBIA CREȘTE CU NOI”, se concentrează pe o economie sănătoasă și echilibrată, bazată pe interesele cetățenilor, nu pe aranjamentele puterii. Banii confiscați de la structurile corupte vor fi direcționați către dezvoltarea economică și îmbunătățirea serviciilor publice. În domeniul muncii, se propune modificarea Codului Muncii pentru a reduce durata maximă a contractelor pe perioadă determinată de la 24 la 12 luni, eliminând șantajul asupra angajaților.

În domeniul economic, se vizează desființarea monopolului lobby-ului importatorilor, care deformează prețurile, și protejarea terenurilor agricole și a apei ca bunuri naționale. Pentru tinerele cupluri și profesiile deficitare, se prevăd locuințe cu chirie avantajoasă și facilități fiscale pentru angajații din învățământ și sănătate.

În sfârșit, se propune controlul de stat asupra prețurilor medicamentelor, renovarea centrelor de sănătate și angajarea de tineri medici pentru a garanta asistența medicală de bază în fiecare colț al țării.

Analizele lui Robert Turcescu subliniază că, în ciuda presiunilor externe, legătura dintre Serbia și Rusia rămâne o constantă istorică. Schimbarea puterii în Belgrad nu neapărat înseamnă o rupere cu Moscova, ci o reconfigurare a dinamicii regionale. Viitorul politic al Serbiei va depinde de capacitatea noii conduceri de a echilibra interesele naționale cu relațiile internaționale, păstrând în același timp coeziunea internă într-o societate marcată de naționalism și de dorința de reformă.