Netanyahu și atacul asupra Iranului: o mișcare electorală?

De ce atacul asupra Iranului?

În efortul său disperat de a-și salva puterea înainte de voturile din martie, Beniamin Netanyahu a apelat la un discurs al fricii, îndemnând forțele armate să acționeze împotriva Teheranului. Potrivit The Guardian, această strategie a fost amplificată de înfrângerile neașteptate ale partenerilor săi de extremă dreaptă din Serbia și Brazilia, ceea ce a stârnit întrebări serioase despre viitorul politic al șefului guvernului israelian.

Cu puțin timp înainte de alegerile parlamentare, sondajele indicau de peste doi ani că coaliția sa fragilă era pe cale să piardă majoritatea.

Cum a afectat ciocnirea cu șeful armatei?

Într-o mișcare de marketing politic îndrăzneală, prim-ministrul a publicat pe rețelele sociale o imagine generată de inteligența artificială, care înfățișa un nor nuclear în formă de ciupercă devastând Tel Aviv. Mesajul era direct: oricine se îngrijora pentru propria supraviețuire și cea a familiilor lor ar trebui să fie prudenți înainte de a vota pentru opoziție, legând alegerea cu amenințarea nucleară din Iran.

În spatele scenei, tensiuni între liderul național și șeful Statului Major al forțelor armate, general-locotenent Eyal Zamir, au ieșit la lumină.

De ce a amânat Trump decizia?

Canalul 12 a raportat că cei doi s-au ciocnit în ultimele zile în legătură cu o directivă militară care risca să declanșeze o confruntare imediată cu Iranul într-o perioadă deosebit de sensibilă.

Zamir, susținut de Gadi Eisenkot, a cerut ca ordinul să fie formulat în scris, pentru a evita orice eroare de calcul din partea Teheranului. Deși Netanyahu a negat inițial raporturile și Ministerul Apărării a dat de înțeles că nu există intenție de operațiuni militare, situația a rămas ambigvă.

Conform unui raport al CNN, confirmând o știre anterioară din Financial Times, Netanyahu a încercat să convingă Donald Trump să lanseze un nou atac asupra Iranului în ultimele săptămâni, reluând conflictul început în februarie. Totuși, Trump a exclus o astfel de acțiune până la alegerile pentru Congresul american din săptămâna viitoare, amânând orice lovitură.

Ce spun partidele?

Luni, Forțele de Apărare ale Israelului au emis o declarație care, deși nu a dezmințit știrile, a subliniat că deciziile lor se sprijneau strict pe considerații de securitate, profesionale și naționale. În contrast cu triumfalismul său după războaiele împotriva Iranului din anul trecut și primăvara aceasta, avertismentele recente au fost mai cumpănite.

Eisenkot, liderul opoziției și principalul contracandidat la funcția de prim-ministru, a exprimat încrederea sa în generalul Zamir.

Ce viitor politic așteaptă Israelul?

„Nu vom permite ca armata să fie folosită ca pion în campania de supraviețuire a lui Netanyahu”, a declarat acesta, subliniind necesitatea de a păstra independența instituțională.

Deși majoritatea sondajelor indică că blocul de centru-dreapta condus de Eisenkot va obține mai multe mandate în Knesset decât coaliția Netanyahu, niciunul dintre cele două tabere nu pare capabil să adune cele 61 de locuri necesare pentru a forma un guvern majoritar, lăsând rezultatul alegerilor în suspens.