Efectul de domino după alegeri: Donald Trump ar putea lovi din nou în NATO dacă republicanii pierd Congresul

Se mută presiunea pe bătrânul continent?

O eventuală înfrângere a Partidului Republican la alegerile intermediare din Statele Unite, programate pentru marți, 3 noiembrie, i-ar putea bloca serios agenda de politică internă a președintelui Donald Trump. Rămas fără spațiu de manevră la Washington, liderul de la Casa Albă ar putea muta agresiv pe tabla de șah a politicii externe, vizând în primul rând Alianța Nord-Atlantică.

Este avertismentul ferm lansat de mai mulți diplomați europeni citați de POLITICO.

Frica cea mare a aliaților europeni este simplă: odată ce un Congres dominat de democrați îi va pune frână pe plan intern, Trump își va folosi prerogativele de comandant suprem pentru a compensa pe scena internațională. O astfel de strategie ar însemna, potrivit estimărilor avansate de trei diplomați, retragerea rapidă a unui număr masiv de militari americani staționați pe continentul european.

Un oficial de rang înalt din domeniul apărării dintr-o țară europeană a explicat că există deja un tipar periculos în perioadele de tranziție: liderii de la Casa Albă tind să descarce tensiunile politice interne prin „aventurism” peste hotare. Iar atitudinea critică față de NATO a rămas o constantă pentru Trump.

Replica Casei Albe a venit prompt prin vocea Oliviei Wales, secretară adjunctă de presă.

Aceasta a susținut că președintele a făcut mai mult pentru NATO decât oricare dintre predecesorii săi, amintind că aliații s-au angajat să crească cheltuielile de apărare la 5% din PIB până în 2035.

Wales a menționat, de asemenea, consolidarea prezenței americane în Groenlanda și eforturile de oprire a războiului total declanșat de Rusia în Ucraina.

Totuși, ea a punctat că Trump menține pretenția ca NATO să fi fost alături de SUA în conflictul cu Iranul, subliniind că liderul american nu va accepta un declin controlat al influenței vestice și va lupta pentru interesele SUA.

Va fi Europa sacrificată la negocierile cu Putin?

Pe de altă parte, proiecțiile electorale arată că democrații sunt favoriți să preia controlul Camerei Reprezentanților și, posibil, chiar pe cel al Senatului, în contextul în care cota de popularitate a lui Donald Trump a prăbușit la cel mai scăzut nivel din istorie. Această presiune politică accentuează frictiunile transatlantice, deja amplificate de decizia recentă a SUA de a suspenda serviciile de satelit Starlink pentru Ucraina și de un nou episod de apropiere între Trump și Vladimir Putin, consumat cu doar câteva săptămâni înaintea votului.

O nouă ofensivă a Casei Albe împotriva aliaților ar picat cum nu se poate mai prost pentru NATO, fix în momentul în care Rusia își intensifică războiul hibrid și acțiunile de sabotaj pe tot continentul. Un diplomat din cadrul alianței a descris scenariul cel mai probabil: un președinte „foarte supărat” care va adopta măsuri „foarte dure” împotriva arhitecturii de securitate aliate.

Momentul de maximă tensiune este preconizat pentru luna decembrie, când este programată revizuirea strategică a prezenței militare americane în Europa. Dacă va fi blocat de un Congres ostil, Trump ar putea folosi această evaluare pentru a ordona o retragere amplă a trupelor, oferind astfel o victorie majoră bazei sale electorale MAGA.

Oana Lungescu, fost purtător de cuvânt al NATO și cercetătoare la Royal United Services Institute, avertizează că președintele ar putea condiționa menținerea soldaților americani în Europa de acceptarea de către liderii europeni a unui acord de pace în Ucraina dictat de la Washington. Există riscul uriaș ca retragerea trupelor, războiul din Ucraina și întreaga securitate europeană să devină piese de schimb într-o negociere directă cu Vladimir Putin.

Pe masa opțiunilor radicale se mai află tăierea contribuției financiare a SUA la bugetul comun NATO, blocarea programului de achiziții de armament PURL destinat Ucrainei și strângerea legăturilor bilaterale cu Moscova. În plus, o înfrângere usturătoare a republicanilor ar putea provoca deîndată remanieri la Pentagon. Actualul secretar al Apărării, Pete Hegseth, a devenit o figură contestată în Congres din cauza refuzului sistematic de a raporta date despre bugete și operațiuni.

El riscă demiterea, mai ales că o majoritate democrată l-ar trimite direct în fața comisiilor de anchetă privind demiterea abuzivă a zeci de generali și gestionarea crizei din Iran.

O eventuală schimbare la vârful Pentagonului ar putea totuși amâna decizia de retragere a trupelor cu câteva săptămâni sau luni. Deși legea americană impune un plafon minim de 76.000 de soldați staționați în Europa, Jennifer Kavanagh, expertă la Defense Priorities, avertizează că această limită juridică ar putea fi ignorată de o administrație Trump care a sfidat repetat directivele Congresului.

Dacă retragerea se va produce, Europa va fi pusă în fața celei mai grele încercări: găsirea de resurse proprii pentru a acoperi golul uriaș lăsat de armata americană.