Diplomat cubanez expulzat din SUA după un scandal la ONU

Pumni și plângeri pe holurile ONU?

Un diplomat cubanez a fost trimis acasă de la New York, în urma unui incident tensionat izbucnit chiar în timpul Adunării Generale a ONU.

Joi, New York Times și agenția EFE au scos la iveală că Departamentul de Stat american a pus piciorul în prag și i-a transmis misiunii din Havana că primul secretar, Richard Tur de la Concepcion, nu mai este binevenit pe tărâm american.

Motivul? O altercație fizică pornită de la un telefon mobil care îl filma în sala mare a organizației internaționale.

Totul s-a pus în mișcare marți, în plină ședință a Adunării Generale.

La tribună, ambasadorul SUA la ONU, Michael Waltz, tăia în carne vie, criticând deschis o rezoluție care cerea ridicarea embargoului economic impus Cubei. Reprezentantul american a acuzat regimul din Havana de represiuni crunte, corupție la vârf și îmbogățire ilicită. Vorbele sale au aprins imediat fitilul: delegația cubaneză s-a ridicat și s-a repezit spre tribună ca să riposteze.

În invalmășala creată, Waltz l-a arătat cu degetul pe diplomatul cubanez, acuzându-l că a încercat să bage în corzi personalul ONU și anunțându-i direct expulzarea. De cealaltă parte, ambasadorul cubanez n-a stat cu mâinile în sân și a depus o plângere oficială la biroul Secretarului General, susținând că omul său a fost hărțuit de oficialul american care îl luase la ochi cu camera telefonului.

Unde duce escaladarea tensiunilor?

Între timp, votul pentru rezoluția anti-embargo a scos la iveală o fisură serioasă: doar 130 de voturi favorabile anul acesta, în scădere față de cele 165 de anul trecut. Este cel mai slab sprijin din ultimele două decenii încoace.

Această expulzare vine pe fondul unor tensiuni uriașe între Washington și Havana, în timp ce președintele Donald Trump împinge fățiș spre o schimbare de regim pe insulă.

Încă din septembrie, delegația cubaneză a întors spatele și a părăsit sala după ce liderul de la Casa Albă a numit Cuba „un stat eșuat (.) care va cădea”. Mai mult, Trump a recunoscut fără ocolișuri că administrația sa trage ațe pentru „o schimbare fundamentală în Cuba”, punând acest plan în sarcina secretarului de stat Marco Rubio, un politician cu origini cubaneze.

După ce președintele venezuelan Nicolas Maduro a fost ridicat în ianuarie, presiunea pe Cuba a urcat la cote maxime. Pe lângă embargoul comercial datat din 1962, Casa Albă a trântit și o blocadă petrolieră care a băgat insulă într-o criză socială și economică profundă, totul presărat cu amenințări directe că SUA ar putea „prelua controlul” țării.

Deși cele două capitale au mai purtat discuții discrete pentru a detensiona situația, Havana ține ritos pe poziții: doar poporul cubanez are dreptul să-și schimbe destinul, în timp ce SUA pun la cale o nouă agresiune militară.