Cetățean israelian din SUA cheltuiește aproape 3.000 de dolari pentru a vota împotriva lui Netanyahu, în ciuda

Israelienii din diaspora contează, de asemenea!

Un cetățean israelian rezident în Los Angeles, Adam Pines, în vârstă de 47 de ani, a investit o sumă considerabilă de bani pentru a-și exercita dreptul la vot în cadrul alegerilor parlamentare din statul său natal. Biletul de avion către Tel Aviv i-a costat 2.900 de dolari, o cheltuială inițială care s-a dovedit a fi doar începutul unei investiții financiare majore.

Costurile totale au depășit așteptările, deoarece hotelurile din zona metropolitană au aplicat tarife duble în perioada imediat premergătoare scrutinului, determinându-l pe Pines să chibzuiească încă aproape 3.500 de dolari pentru cazare.

Deși bariera financiară a fost enormă, individul susține că efortul său a fost crucial pentru influențarea destinului politic al Israelului, un stat care, paradoxal, nu oferă cetățenilor săi din diasposă posibilitatea de a vota prin corespondență.

Această situație obligă mulți israelieni stabiliți în Statele Unite ale Americiei să traverseze oceanul pentru a-și exprima preferințele electorale. Pines a parcurs o distanță de 12.000 de kilometri, motivat de speranța că votul său va contribui la obținerea unei majorități parlamentare pentru o forță politică alternativă, capabilă să-l dea pe Benjamin Netanyahu de la putere.

Președintele actual al consiliului de miniștri este cel mai longeviv prim-ministru din istoria modernă a țării.

Pines face parte dintr-o cohortă de cel puțin 53.000 de israelieni răspândiți în diverse colțuri ale globului, care au ales să revină acasă pentru a participa la acest moment crucial din istoria statului, care se află implicat în conflicte armate simultane de trei ani încoace.

Într-un interviu acordat publicației The Telegraph, Adam Pines a menționat că anterior nu mai revenise în țară exclusiv în scopul votării. Totuși, de data aceasta, a simțit o urgență morală de a efectua deplasarea, considerând că Israelul are nevoie urgentă de o nouă conducere. „Simt că Israelul și-a pierdut busola morală”, a declarant el, subliniind starea de confuzie etică a națiunii.

Mai mult, a dezvăluit că evită să-i informeze pe alții despre cetățenia sa israeliană, o decizie dictată de acțiunile recente ale guvernei conduse de Netanyahu în Fâșia Gaza, în sudul Libanului și în declanșarea unui război costos împotriva Iranului.

Acest ultim conflict a generat cea mai severă criză petrolieră din 1979 încoace.

Pines argumentează că „Bibi” (porecla lui Netanyahu) a demonstrat un eșec semnificativ în protejarea securității naționale, fapt care a facilitat atrocitățile din 7 octombrie.

El descrie acest lucru ca un fal major de leadership, fără precedent, mai ales având în vedere numeroasele rapoarte care au semnalat încercările de a avertiza autoritățile israeliene cu privire la un atac iminent.

Deși există relatări conform cărora Netanyahu nu a luat măsuri concrete în urma avertismentelor privind un atac din Fâșia Gaza, el a respins public aceste afirmații.

Inquietul creștere a consecințelor acțiunilor militare israeliene pentru comunitățile evreiești și israeliene din întreaga lume a determinat-o pe Pines să devină mai reținută. Astăzi, nici măcar nu spun că sunt israelian.

Este potențial periculos, a explicat ea.

Ea nu este singura care adoptă o atitudine defensivă.

Eisenkot îl înlocuiește pe Netanyahu?

Orit Eyal-Fibeesh, care s-a mutat în Marea Britanie acum 24 de ani, privește aceste alegeri ca pe ultima șansă de a salva Israelul de un guvern pe care ea îl consideră responsabil de un dezastru.

Lucrând în sectorul non-profit și rezidând la Londra, a revenit în țară împreună cu soțul și fiul, fiecare dintre ei alocând 1.000 de lire sterline pentru biletele de avion.

Sondajele recente indică faptul că Gadi Eisenkot are șanse mari să-l înlocuească pe Netanyahu, devenind următorul prim-ministru. Fără îndoială, toți prietenii mei.

zboară [în Israel] pentru a vota, deoarece credem că avem cu adevărat dezastruos.

Este devastator; creșterea antisemitismului ne afectează viețile și aici, a afirmat Eyal-Fibeesh.

Ea notează că, în momentul în care a sosit pentru prima dată în țară, a fi israelian era un motiv de mândrie, însă acum observă cum oamenii simt nevoia să-și ascundă simbolurile evreiești.

De la începutul anului 2023, aproximativ 50.000 de absolvenți universitari israelieni părăsesc anual țara, alimentând temeri de exod al creierelor. Această tendință este marcată de mutarea în străinătate a profesioniștilor cu studii superioare și a persoanelor cu venituri ridicate.

Nemulțumirea cetățenilor este amplificată de numărul tot mai mare de victime din Fâșia Gaza, care depășește 81.000 de morți, de violențele comise de coloniștii israelieni în Cisiordania, unde numărul atacurilor a crescut la 170 începând cu 27 septembrie, și de dezbaterile aprinsе privind introducerea serviciului militar obligatoriu.

Israelienii din diaspora sunt, de asemenea, preocupați de problema înrolării militare și de scutirea acordată ultra-ortodocșilor, o temă care a divizat profund societatea internă. Săptămâna trecută, Heidi Levine, fotoreporter la Washington Post, a fost lovită violent de coloniștii israelieni, fiind la un pas de a-și pierde un deget. A doua zi, o delegație de diplomați europeni a suferit un atac similar.

În contextul premergerii primelor alegeri de după atacurile Hamas din 7 octombrie 2023, datele din sondaje arată că Netanyahu este în urmă cu 12 procente față de principalul său rival, Gadi Eisenkot. Biroul Central de Statistică estimează că 600.000 de israelieni rezidă în afara granițelor, ceea ce sugerează că mii de cetățeni din diasporă ar putea influența rezultatul final.

Astfel, este probabil ca israelienii din afara țării, care provin adesea din zone mai liberale, precum Tel Aviv, să voteze împotriva actualului prim-ministru, conform analizei The Telegraph.

Din punct de vedere legal, 7,3 milioane de cetățeni israelieni cu vârsta de peste 18 ani au drept de vot. Ziua scrutinului este declarată zi liberă la nivel național. Pentru a intra în Knesset, un partid trebuie să depășească pragul electoral minim de 3,25%. Formarea unui guvern necesită obținerea a 61 de mandate, într-un total de 120 de locuri din legislația unicamerală.

Mandatul parlamentarilor este stabilit la 4 ani, iar un cetățean israelian poate deține funcția de prim-ministru pentru un număr nelimitat de mandate, atâta timp cât menține sprijinul unei majorități parlamentare.

Dreptul de vot este acordat evreilor israelieni, palestinienilor cu cetățenie israeliană, coloniștilor israelieni din Cisiordania și Ierusalimul de Est. În schimb, palestinienii din Fâșia Gaza, palestinienii din teritoriile ocupate și israelienii stabiliți în afara țării nu au acest drept. Majoritatea cetățenilor israelieni din străinătate nu pot vota deoarece statul nu dispune de un sistem general de vot prin corespondență, impunând prezența fizică în țară în ziua alegerilor.

O excepție o constituie diplomații și emisarii statului, care au putut vota la misiunile diplomatice israeliene începând cu 20 octombrie.