Alegerile din SUA: votanții au reacționat la costul vieții, nu la o schimbare de partid

Performanța economică este un criteriu central al acestei evaluări

Politologul Mihaela Ivănescu, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie și Științe Politice din cadrul Universității „Ovidius” din Constanța, susține într-un interviu acordat G4 Media că, în Statele Unite, nu s-a produs o transformare structurală în modul în care alegătorii își exercită dreptul de vot. Rezultatul voturilor intermediare reflectă mai degrabă faptul că grija zilnică pentru supraviețuire și cheltuielile curente au trecut peste granițele și alegerile partizanate.

Cu alte cuvinte, nemulțumirea față de echipa condusă de Donald Trump, cu care cetățenii asociază prețurile exorbitante cu care se confruntă zilnic de mult timp, a depășit baza electorală a Partidului Democrat și a lovit, iată, decisiv, și o parte din electoratul republican.

Așa se explică și surprizele înregistrate cu James Talarico în Texas și cu Abdul El-Sayed în Michigan.

Totodată, rezultatul trebuie citit și ca o răspuns la modul în care președintele Donald Trump a ales să-și exercite puterea în primii doi ani din ultimul mandat. O mare parte din americani, care au considerat necesar un control mai strict al Congresului (Parlamentul SUA) asupra președintelui, au pedepsit comportamentul și deciziile lui Trump din perioada 2024-2026, subliniază Mihaela Ivănescu.

În ceea ce privește politica externă și așteptările din societate privind o schimbare de direcție față de Europa și conflictul din Ucraina, pe termen scurt nu ar trebui să anticipăm reorientări sau mișcări radicale în politica SUA față de UE și NATO, dat fiind că SUA rămâne totuși o republică prezidențială.

Totuși, putem anticipa o presiune crescută din partea Congresului pentru sprijinul oferit Ucrainei, adaugă Ivănescu. Mai multe explicații despre ce s-a întâmplat în SUA și cum s-a ridicat valul democrat se găsesc în interviul de mai jos.

Politologul Mihaela Ivănescu este asociată cu Universitatea „Ovidius” din Constanța și s-a specializat în Politici comparate, Sisteme și comportamente electorale.

Sursa fotografiei: Arhivă personală.

Mihaela Ivănescu: Voturile din Statele Unite au generat o schimbare politică de amploare, care depășește simpla schimbare a majorităților parlamentare. Democrații au preluat conducerea ambelor camere ale Congresului, obținând victorii chiar și în state cu o tradiție republicană de lungă durată. La doar doi ani după revenirea lui Donald Trump în Casa Albă, rezultatul arată cât de repede se poate eroda sprijinul electoral atunci când așteptările alegătorilor nu sunt îndeplinite de realitățile economice și sociale pe care aceștia le resimt.

Din punctul de vedere al comportamentului electoral, cred că cheia principală de interpretare este votul retrospectiv: alegătorii judecă guvernarea în funcție de rezultatele percepute și de impactul politicilor publice asupra propriei vieți.

Performanța economică este un criteriu central al acestei evaluări, cetățenii fiind interesați mai mult de rezultate decât de politicile care le-au generat. În cazul SUA, nemulțumirile economice au hrănit votul de sancționare a administrației Trump.

Potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, aproape 90% dintre alegători au considerat costul vieții un factor important sau decisiv, iar aproximativ două treimi au fost de părere că Donald Trump este principalul responsabil pentru menținerea prețurilor ridicate.

Mihaela Ivănescu: Cred că dimensiunea istorică a rezultatului provine nu doar din victoria democraților la nivel național, ci mai ales din schimbările semnificative în distribuția teritorială a sprijinului electoral. În Texas, James Talarico a devenit primul democrat ales în Senatul SUA după aproape patru decenii.

În Kansas, democrații au câștigat un mandat în Senat pentru prima dată după aproape un secol, iar victorii importante au fost înregistrate în Ohio, Carolina de Sud și alte state cu tradiție republicană.

Aceste rezultate sugerează că în Texas, de exemplu, această schimbare poate fi analizată și în legătură cu politicile restrictive promovate de republicani în ultimii ani, inclusiv interzicerea aproape totală a avortului după 2022.

În al doilea rând, conflictul cu Iranul și consecințele sale economice

Aceste măsuri au generat nemulțumiri, în special în ceea ce privește autonomia individuală și accesul la servicii medicale, contribuind la mobilizarea unor segmente electorale.

Evident, totuși, victoria democrată nu poate fi atribuită exclusiv unei teme, ci trebuie înțeleasă în contextul unei interacțiuni mai complexe între nemulțumirile economice, profilul candidaților și reacțiile față de politicile conservatoare. Un alt rezultat cu semnificație istorică este victoria democratului Abdul El-Sayed în Michigan, el devenind primul musulman ales în Senatul american. Această victorie reflectă și diversificarea reprezentării politice într-o societate în care identitățile sociale și culturale continuă să joace un rol important în mobilizarea electorală. Cred, însă, că este prematur să vorbim despre o reconfigurare de durată a comportamentului electoral american.

Următoarele cicluri electorale vor arăta dacă aceste victorii marchează o schimbare profundă a preferințelor politice sau reprezintă, mai degrabă, un vot de sancționare a administrației Trump, determinat de contextul economic și politic actual.

Mihaela Ivănescu: În primul rând, disparitatea dintre promisiunile economice ale administrației Trump și realitatea percepută de alegători. Costul vieții și prețurile ridicate au devenit teme centrale ale acestui scrutin. În logica votului retrospectiv, cetățenii atribuie responsabilitatea pentru situația economică partidului aflat la guvernare, chiar dacă nu toate cauzele problemelor economice pot fi imputate direct acestuia.

În al doilea rând, conflictul cu Iranul și consecințele sale economice, în special creșterea prețurilor combustibililor, au contribuit la nemulțumirea electoratului.

De altfel, Donald Trump însuși a admis că războiul cu Iranul a contribuit la înfrângerea republicanilor, atribuind însă nemulțumirea alegătorilor în special creșterii prețurilor combustibililor, nu opoziției față de intervenția militară în sine.

În al treilea rând, rezultatul poate fi interpretat și ca o reacție față de modul de exercitare a puterii prezidențiale, mai bine de două treimi dintre alegătorii intervievați la ieșirea de la urne declarând că și-ar dori un control mai puternic al Congresului asupra președintelui.

Mihaela Ivănescu: Nu cred că rezultatul acestor alegeri va conduce automat la o moderare a discursului sau a agendei politice a lui Donald Trump. Într-adevăr, reacția sa imediată a fost una relativ conciliantă, cel puțin la nivel declarativ, el recunoscând meritele campaniei democraților, dar și impactul războiului cu Iranul asupra alegerilor.

Totuși, această reacție nu trebuie confundată cu o schimbare de orientare politică.

Să nu uităm că SUA este o republică prezidențială: pierderea controlului asupra Congresului îi limitează președintelui capacitatea de a promova inițiative legislative, dar nu îi elimină prerogativele executive.

Este posibil ca acesta să recurgă mai frecvent la ordine executive sau la dreptul de veto pentru a-și continua agenda politică.

Pe termen scurt și mediu, una dintre principalele consecințe poate fi accentuarea confruntărilor instituționale dintre Casa Albă și Congres, însă nu trebuie exclusă nici cooperarea punctuală, mai ales în domeniile unde cele două partide identifică interese comune, precum competiția strategică cu China, securitatea tehnologică sau reducerea dependențelor economice față de Beijing.

Mihaela Ivănescu: Victoria democraților poate introduce un nou factor de echilibru în politica americană, dar nu determină automat o schimbare a relațiilor transatlantice. Președintele păstrează atribuții importante în domeniul politicii externe, al securității și al relațiilor comerciale, chiar dacă Congresul poate influența finanțarea și supravegherea acestor politici. Divergențele privind tarifele comerciale, contribuțiile europene la apărare și sprijinul pentru Ucraina vor continua să existe. Pe termen mediu, noua majoritate democrată ar putea să exercite o presiune mai puternică pentru menținerea angajamentelor americane față de NATO și pentru continuarea sprijinului acordat Ucrainei.

Cu toate acestea, pentru cooperare, inclusiv în domeniul securității europene.

Pentru Uniunea Europeană în general și pentru România în special, miza fundamentală rămâne predictibilitatea angajamentului american față de securitatea flancului estic al NATO, într-un context în care incertitudinile privind politica de securitate a SUA continuă să afecteze planificarea strategică a partenerilor europeni.