Putin găzduiește peste 20 de lideri africani la Moscova

De ce a invitat Kremlinul toți acești lideri?

Kremlinul a chemat peste 20 de șefi de stat la Moscova. Summitul se desfășoară pe 28 și 29 octombrie 2026.

E al treilea de acest tip, după cele din 2019 la Soci și 2023 la Sankt Petersburg. Potrivit sursei oficiale ruse, delegații din 48 de țări africane sunt prezenți, dintre care 22 sunt conduși de către primii lor reprezentanți.

Cum a schimbat relația cu Africa după 2022?

Contextul geopolitic a fost decisiv pentru această apropiere. După invazia Rusiei împotriva Ucrainei în februarie 2022 și sancțiunile stricte impuse de Vest, Moscova a căutat activ să compenseze izolarea prin întărirea legăturilor cu Africa, pe care Kremlinul o consideră un „aliat natural”.

Această strategie se bazează pe o istorie comună, deoarece Rusia a fost, în epoca sovietică, un actor de neocolonizator în Africa și a păstrat o influență semnificativă după prăbușirea URSS.

Vladimir Putin a preluat cuvântul miercuri, în cadrul unui forum economic cu mii de participanți din ambele părți, înainte de întâlnirile oficiale cu liderii politici. El a subliniat că peste 40 de țări din Africa primesc produse agricole din Rusia și a anunțat că, de la începutul anului, Moscova a livrat 13 milioane de tone de aceste bunuri.

Ce a promis Putin în discursul său?

Într-o declarație fermă, președintele rus a asigurat că este gata să extindă zona geografică a livrărilor, o declarație făcută în contextul în care atacurile la Marea Neagră, ca parte a conflictului din Ucraina, afectează exporturile maritime de cereale.

De asemenea, Putin a promis să instaleze în Africa producția locală de medicamente și vaccinuri rusești eficiente și a evidențiat o creștere de 1,5 ori a numărului studenților africani în Rusia începând din 2020.

De ce rezonă această retorică la Sahel?

Retorica Moscovei, care critică „neocolonialismul” și propune o „ordină mondială mai echitabilă”, rezonă puternic la mulți oficiali africani, în special în țările din zona Sahel – Mali, Niger și Burkina Faso – care au redus legăturile cu fostul colonizator francez pentru a se alia cu Rusia. În discursul său, Putin a afirmat că epoca în care destinele unor continente erau hotărâte de un grup restrâns de state este pe cale să dispară definitiv și a criticat „presiunile fără precedent ale Occidentului” asupra Africii, susținând că vesticii nu sunt pregătiți să accepte această nouă realitate.

Pe lângă ședințele plenare programate pentru joi, programul include 20 de întâlniri bilaterale între Vladimir Putin și omologii săi africani, care se vor desfășoară pe parcursul celor două zile de summit și se vor continua până vineri. Printre cele mai așteptate întâlniri se numără cea cu președintele din Mali, Assimi Goïta, al cărui regim primește sprijin din partea paramilitarilor ruși din cadrul grupării Africa Corps în lupta împotriva jihadismului.

Ce întâlniri bilaterale sunt așteptate?

Un alt punct important al agendei este întâlnirea cu președintele Republicii Democratice Congo (RDC), Félix Tshisekedi. Prezența sa este considerată delicată din cauza tensiunilor cu Rwanda, care va fi reprezentată de premierul Justin Nsengiyumva.

Estul congolez, bogat în resurse naturale și vecin cu Rwanda, este vizat de o ascensiune a grupării armate antiguvernamentale M23, susținută de Kigali și de armata rwandeză, deși un Acord de Pace a fost semnat în decembrie sub egida ONU, confruntările continuă, în special în Sud-Kivu.

La finalul evenimentului, se așteaptă adoptarea unei declarații finale privind aprofundarea cooperării și a unei alte declarații specifice despre inteligența artificială. Potrivit Kremlinului, un total de 33 de documente vor fi semnate pentru a consolida parteneriatul economic. În paralel cu summitul, Rusia continuă să extindă prezența sa diplomatică în Africa, unde funcționează în prezent 48 de ambasade, cu intenția de a deschide a 49-a în Liberia.

Ce se va semna la finalul summitului?

Totuși, relația este umbrită de controverse recente privind recrutarea forțată a africanilor pentru a lupta pe frontul ucrainean. Țări precum Nigeria, Kenya și Africa de Sud au semnalat public îngrijorarea pentru soarta cetățenilor lor.

Într-o scrisoare deschisă către participanții la summit, organizația Amnesty International îndeamnă liderii africani să profite de această ocazie pentru a cere sfârșitul traficului de soldați africani în armata rusă.